vezi toate articolele din D:News › D:News

Cele mai scumpe vinuri din România, reapar pe piaţă. Cu cât se vinde o sticlă din celebrul vin de la Lechinţa

Redactia Descopera.ro | 10.31.2017 | ● Vizualizări: 2196

Foto: Mediafax + zoom

Cele mai apreciate vinuri din ţară până în 1989, nelipsite de pe mesele împăraţilor din Viena, vinurile de Lechinţa, reapar pe piaţă. Numeroşi viticulturi au accesat fonduri pentru reconversia viţei de vie, astfel că cel mai scump vin din România a fost produs din nou în cramele din Bistriţa-Năsăud.

După un an dificil, cu numeroase furtuni, care au afectat cultura viţei de vie, viticultorii au reuşit să adune toţi strugurii de pe câmp şi lucrează de zor a pregătirea vinului pentru iarnă.

Programul de reconversie al viţei de vie a fost un ajutor nesperat pentru sătenii din Lechinţa care nu ar fi reuşit altfel să obţină fondurile necesare reînvierii unei vechi tradiţii a zonei – viticultura. An de an, din ce în ce mai mulţi localnici reuşesc, alături de investitori străini, să continue povestea „Vinului Împăraţilor”.

„Avem acum aproximativ 200 de hectare de plantaţie de viţa de vie nouă, toate realizate datorită programului de reconversie. Chiar dacă anul a fost unul cu intemperii şi via a fost afectată de gheaţă, eu spun că succesul este garantat. Maximul istoric pe care Lechinţa l-a avut, a fost undeva la 600 de hectare de vie, acum avem undeva la 33% faţă de perioada de dinainte 1989”, a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian.

Potrivit acestuia, cel mai scump vin din România a fost produs de Crama Liliac, celebrul Titan. Este un vin roşu de o calitate deosebită, produs în ediţie limitată, iar preţul pentru o sticlă a fost de 600 de lei. Şi celelalte vinuri de Lechinţa sunt scumpe, pentru că au o calitate deosebită şi, deşi au apărut recent pe piaţă, au fost premiate deja în Europa.

Primarul şi viticultorii se plâng de faptul că, deşi pământul este roditor, lipseşte forţa de muncă.

„Din păcate stăm destul de prost cu forţa de muncă. Şi din Lechinţa sunt plecaţi, după calculul făcut de noi, cam 25% din populaţie. Din păcate este plecată populaţia aptă de muncă. Viticultorii lucrează cu foarte mulţi oameni din comuna Matei, unde sunt foarte mulţi maghiari şi ei sunt ceva mai stabili decât românii. Ei pleacă mai puţin - o lună, două, la muncă prin Germania sau prin Spania, la muncile câmpului după care se întorc acasă. Românii s-au stabilit în ţările din vest şi vin rar acasă. Eu sper că încet, încet să înceapă să revin acasă pentru că e nevoie de ei în România” a mai spus primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian.

Adrian Botiş are, împreună cu soţia, peste 50 de hectare de viţă de vie. Este unul dintre puţinii localnici care s-a impus pe piaţă şi care au reuşit să facă profit din viticultură, după ce a accesat fonduri pe programul de reconversie al viţei de vie.

„Anul acesta suntem doar la 80 la sută producţie faţă de ce a fost anul trecut. Am avut o gheaţă puternică, în vară, şi un îngheţ în primăvară, dar este bine. Calitativ, suntem mai bine decât anul trecut. Nu m-am gândit niciodată să plec în străinătate. Atâta timp cât la Lechinţa putem să facem vie şi vin, nu plecăm. Este o bucurie că pe lângă investitorii străini am reuşit şi noi, cei de aici, să facem o cultură de viţă de vie, o cramă şi să producem singuri vinuri de o calitate deosebită. Producţia este anul acesta de 8 - 10 tone la hectar. Dacă Dumnezeu ne ajută, facem undeva la 80.000 – 100.000 de litri de vin”, a spus Adrian Botiş, primul localnic care a reuşit să înfiinţeze o vie, fără sprijinul străinilor.

În podgoriile din Lechinţa, viticultorii au replantat o parte din soiurile vechi cultivate aici în trecut, între care Riesling, Pinot Noir, Merlot, Neuburger, Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling şi Traminer.

Povestea vinurilor de la Lechinţa începe în secolul al XII-lea, când coloniştii germani au adus primii butaşi de vie în această zonă şi au trimis apoi vinurile la Viena, unde s-au bucurat de aprecierea Casei de Habsburg.

Vinul de la Lechinţa, de o aromă şi consistenţă deosebită, a căpătat denumirea de „Vinul Împăratului” pentru că se servea la masa imperială de la Viena.

Extrem de apreciat în întreaga lume, vinul de Lechinţa a dispărut după 1990, cele 600 de hectare de vie fiind abandonate în totalitate.

Din 2010 însă, cu sprijinul unor investitori străini, Lechinţa a reînceput să îşi regăsească locul pe piaţa vinului mondial.

Anul trecut, vinul de Lechinţa a fost cotat de site-urile de profil drept cel mai scump vin din România, fiind vorba despre o ediţie limitată, de doar 600 de sticle. Este vorba de vinul Titan, produs de crama Liliac.

Citeşte şi ORA DE IARNĂ 2017. Când trecem şi de ce cea mai lungă zi din an aduce ceva periculos

Citeşte şi România ar putea fi afectată de Vortexul polar. Avertismentul climatologilor privind schimbările radicale de temperatură

Citeşte şi Sfaturi pentru şoferii care conduc pe timp de ploaie. Cum să rămâi în siguranţa la volan

Tag-uri: vinuri | romania | vie | piata | sticla

Citeşte şi

"Urgenţă de sănătate publică la nivel naţional" în SUA. Ce măsuri va lua Donald Trump pentru combaterea celei mai grave dependenţe de droguri din State
Preşedintele american Donald Trump a declarat abuzul de substanţe opioide drept o "urgenţă de sănătate publică la nivel naţional" şi a anunţat noi măsuri pentru a combate ceea ce a descris ca fiind cea mai gravă criză de dependenţă de droguri din istoria Statelor Unite, informează Associated Press.
› citeşte mai mult
Piaţa vânzărilor de cadavre. Îşi donează corpurile pentru a contribui la evoluţia ştiinţei sau pentru că sunt prea săraci, dar de pe urma lor se câştigă milioane de dolari
Multe corpuri ale persoanelor decedate din SUA sunt ''donate'' în schimbul unei incinerări mai ieftine sau gratuite. Prin urmare, în acest tip de înţelegeri sunt atrase familiile disperate cu venituri reduse care aleg să ''doneze'' corpurile. Însă, în cele din urmă, aceste corpuri ajung să fie vândute pe o piaţă nereglementată, dar în acelaşi timp complet legală care se ocupă de experimentele pe ţesuturi. Casele funerare se alătură ''vânzătorilor de cadavre'' pentru încheierea…
› citeşte mai mult
Universităţile din Timişoara au câştigat ambele premii Scopus Awards Romania din 2017, pentru contribuţiile aduse cercetării pe plan internaţional
Premiile Scopus Awards 2017 s-au decernat în România, la Iaşi, pe 26 octombrie, printre laureaţi s-au numărat Universitatea de Vest din Timişoara şi cercetătorii Radu-Emil Precup, Mircea-Bogdan Rădac şi Ştefan Preitl, de la Universitatea Politehnica Timişoara, care au fost premiaţi pentru contribuţiile aduse cercetării globale.
› citeşte mai mult
România ar putea fi afectată de Vortexul polar. Avertismentul climatologilor privind schimbările radicale de temperatură
România ar putea fi efectată de curenţii de aer ce înconjoară Polul Nord, definiţi drept Vortexul polar, după tendinţa actuală de încălzire a vremii, a declarat, pentru MEDIAFAX, climatologul Roxana Bojariu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
› citeşte mai mult

Iarna îşi intră în drepturi: Vin NINSORILE CITEŞTE PE ZF.RO

Premieră medicală | Un pacient a fost adus în starea de „animaţie suspendată”. Ce substanţă i s-a introdus în creier CITEŞTE PE MEDIAFAX.RO

Este CEL MAI LUXOS SUV german. Gigi Becali a pregătit deja avansul CITEŞTE PE PROMOTOR.RO

PĂPUŞTIRI - Singura dezbatere Iohannis-Dăncilă înainte de alegeri - VIDEO #vreaupresedinte CITEŞTE PE COMEDYMALL.RO

FOTO. Loredana Groza nu se potoleşte! S-a fotografiat din nou în ipostaze care i-au aprins pe fani CITEŞTE PE PROSPORT.RO

Admitere INM: Care este întrebarea anulată la examenul grilă de drept civil CITEŞTE PE MONITORULJUSTITIEI.RO

SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl? ADEVĂRUL de la raft care i-a şocat pe clienţi CITEŞTE PE BUSINESS MAGAZIN.RO

Osificarea penisului, boala extrem de rară care-i poate afecta pe bărbaţi CITEŞTE PE CSID.RO

ULTIMA ORĂ

Comuna în care Alexandru Cumpănaşu a obţinut cel mai mare scor la alegerile prezidenţiale 2019

Inginerii MIT au demonstrat că podul proiectat de către Leonardo da Vinci pentru sultanul Baiazid al II-lea ar fi rezistat: Da Vinci a proiectat podul pentru sultanul Baiazid al II-lea.
› citeşte mai mult
Viteza pe care o ai la mers este un indicator al ritmului în care vei îmbătrâni, fizic şi mintal: Viteza de mers pe care oamenii cu vârste de peste 40 de ani o au este un indicator al gradului de îmbătrânire a corpului şi creierului lor, potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători.
› citeşte mai mult
Un nou studiu a identificat o bază genetică pentru apariţia tulburării de stres post-traumatic: Un studiu realizat de către Universitatea California şi mai mult de 130 de instituţii asociate a descoperit că tulburarea de stres post-traumatic are o bază biologică.
› citeşte mai mult
Motivul pentru care Machu Picchu a fost construit intenţionat la intersecţia faliilor tectonice: Machu Pichu este considerat una dintre cele mai mari reuşite arhitecturale ale umanităţii, motiv pentru care a fost inclus în patrimoniul UNESCO.
› citeşte mai mult
Cometa 2I/Borisov face ca Oumuamua să pară şi mai bizar, conform astronomilor: Cometa 2I/Borisov este cel de al doilea obiect interstelar care intră în sistemul nostru solar.
› citeşte mai mult
10 invenţii din timpul dinastiei Han care au schimbat lumea: Dinastia Han a fost cea de a doua dinastie a Chinei, împăraţii acesteia domnind între anii 206 înaintea erei noastre şi 220 era noastră.
› citeşte mai mult
Diamantul Matrioşka. Într-o mină din Siberia a fost descoperit un diamant în interiorul căruia se află alt diamant: Într-o mină din Siberia a fost descoperit un diamant în interiorul căruia se mişcă liber un alt diamant.
› citeşte mai mult
Cea mai bătrână broască ţestoasă din Africa a murit. Eclozase la doi ani după naşterea lui Dimitrie Cantemir: O broască ţestoasă, considerată cea mai bătrână din Africa, a murit joi la vârsta de 344 de ani. Exemplarul ar fi apărut pe lume în 1675, pe când, în ţinuturile româneşti, viitorul domnitor Dimitrie Cantemir avea numai doi ani.
› citeşte mai mult
Civilizaţiile extraterestre ar putea să ne spioneze de miliarde de ani: Cercetătorul James Benford este de părere că unul dintre obiectele care au aceeaşi orbită precum Pământul ar putea fi folosit pentru a supraveghea evoluţia vieţii.
› citeşte mai mult
Interzicerea avorturilor de către Ceauşescu. Monica Pop: ''Punea un cort, o aerotermă şi aşa putea face baie la copii'': Raţionalizarea alimentelor, căldurii şi electricităţii s-a suprapus în ultimii ani dinaintea Revoluţiei cu decretul de interzicere a avorturilor, o combinaţie fatală pentru mii de femei şi copii, dar şi un test supraomenesc de supravieţuire.
› citeşte mai mult
Patru sicrie ale unei familii nobile din Transilvania, descoperite într-o criptă: Arheologii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au descoperit în timpul lucrărilor de reabilitare a Bisericii Reformate din Huedin o criptă intactă cu 4 sicrie din secolul al XVII-lea, aparţinând unei familii nobile. Într-unul dintre sicrie a fost înmormântată o fetiţă, potrivit Mediafax.
› citeşte mai mult
Un inginer NASA a gândit un motor aflat la limita legilor fizicii: Dan Burns, cercetător al NASA, a gândit un motor care foloseşte fenomenele care au loc atunci când particulele ating viteza luminii.
› citeşte mai mult