Doar 9% din români mai au încredere în media tipărită, din cauza fenomenului Fake News

La nivel european, 85% din cetăţeni văd fenomenul ştirilor false ca o problemă pentru ţara lor, iar 83% din europeni privesc aspectul ca o problemă pentru democraţie, scrie Mediafax.

„Democraţia are nevoie de o media care să fie credibilă, deoarece populaţia nu mai ştie în ce să creadă. Nu mai are încredere în media, în campaniile politice sau în instituţiile democratice, aşa că acest fenomen este unul negativ din punct de vedere democratic, dar şi din punct de vedere al afacerilor. Ştirile false din mediul online corodează foarte mult încrederea oamenilor în jurnalism”, a declarat Jurgen Gangoly, preşedintele ICCO (The International Communications Consultacy Organization).

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

„Un studiu Eurobarometru arată faptul că 76% din europeni cred că pot identifica ştirile false din mediul online, însă alte rezultate ale studiilor pe această temă arată că doar 50% din ştirile false pot să fie indentificate, chiar şi de academicieni”, a mai precizat Jurgen Gangoly.

Ştirea falsă sau fake news reprezintă un tip de „jurnalism galben” (este un model de jurnalism, care prezintă ştiri mici sau nu foarte bine documentate şi se bazează pe titluri atractive pentru a vinde mai mult), sau de propagandă – care constă în dezinformare prin intermediul presei tradiţionale şi al ştirilor difuzate sau prin mijloacele media online.

Ştirile false sunt scrise şi publicate cu intenţia de a induce în eroare pentru a deteriora mesajul dat de o agenţie, o entitate sau o persoană şi / sau a câştiga din punct de vedere financiar sau politic, adesea folosind titluri senzaţionale, necinstite, pentru a creşte numărul de cititori, partajarea online şi veniturile din click-urile pe Internet.

Bianca Ciocotisan, [email protected]
Cluj: Maşina viitorului, prezentată la salonul de inventică Pro Inven

CLUJ-NAPOCA (MEDIAFAX) – Macheta maşinii viitorului, care funcţionează pe bază de aer comprimat, a fost prezentată, miercuri, la salonul de inventică Pro Invent de la Cluj-Napoca de către un electrician din Bârlad, care susţine că aceasta poate doborî recordul lumii la viteză, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Adrian Roşca, inventatorul maşinii viitorului RosMar, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la salonul internaţional al cercetării ştiinţifice, inovării şi inventicii Pro Invent, că maşina are roţi libere, care nu patinează ca în cazul roţilor clasice, şi pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă.

”Maşina viitorului, RosMar, va fi cea mai rapidă din toate timpurile şi va fi şi cea mai performantă în teren greu, în arătură, de exemplu. Maşina foloseşte prisme de blocare, are roţi libere care nu sapă în arătură, cum fac cele cu roţi motrice. Viitorul aparţine maşinilor cu roţi libere, care pot face accelerare urmată, instantaneu, de decelerare. Acest tip de roată nu patinează, ca şi cea motrică, pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă. În primul rând, această maşină pe care am inventat-o este făcută să doboare recordul lumii la viteză şi funcţionează pe bază de aer comprimat. Acesta este viitorul, aerul comprimat ca şi combustibil pentru maşini, deoarece maşinile electrice sunt o capcană. Maşina viitorului RosMar este în curs de brevetare la OSIM”, a spus Roşca.

Acesta a precizat că, în prezent, recordul mondial de viteză este deţinut de dragsterul american pe metanol care atinge o viteză de 100 de km pe oră în 4 zecimi de secundă, iar într-o secundă atinge 183 de km pe oră.

”Aşa cum dragsterul este de 5 ori mai rapid decât Bugatti Chiron, la fel şi această maşină, dacă noi, românii, reuşim să o facem, va fi de 5 ori mai rapidă decât dragsterul. Maşina pe bază de aer comprimat este ecologică, nu lasă în urmă reziduuri, faţă de cea electrică, în condiţile în care aceasta va lăsa sute de kilograme de acumulatori. În plus, cea electrică nu este nici rapidă”, a explicat Adrian Roşca.

Inventatorul din Bârlad, care este electrician de meserie, a lucrat la macheta maşinii viitorului circa două luni într-un garaj, investind 2.000 de euro, realizarea unui prototip urmând să coste peste 50.000 de euro.

”Ideea mi-a venit în timp ce mergeam din Bârlad spre satul natal Hreasca, situat la o distanţă de 21 de km, drumul fiind plin de noroi unde nu pot intra maşinile. Şi m-am gândit de ce nu poate intra un vehicul şi mi-am dat seama că noi săpăm cu roţile în mâl. Şi dacă nu mai săpăm ce e de făcut? Foarte simplu, ideea este ca roata să fie liberă, să nu fie motrică”, a menţionat Adrian Roşca.

Inventatorul a precizat că numele RosMar provine de la numele său, Roşca, combibat cu prenumele Maria, al mamei şi fiicei sale.

Cea de-a XVI-a ediţie a Pro Invent, salon de inventică organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), se desfăşoară în perioada 21 – 23 martie la Sala Polivalentă.