Planul UE de a opri dezinformarea în mediul online cu ajutorul ştirilor false, înaintea scrutinului european

„Comisia Europeană se teme că viitorul scrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului European este vulnerabil la campanii online pentru „dezinformare” eurosceptică. Preocupările s-au accentuat după dezvăluirile conform cărora compania de analize politice Cambridge Analytica a colectat ilegal datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru a le folosi în scop electoral în scrutinul prezidenţial din Statele Unite. Firma Cambridge Analytica a negat utilizarea datelor Facebook în activităţi de configurare a profilurilor electorale”, observă editorialiştii Mehreen Khan şi Michael Peel într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Bruxellesul intenţionează contracararea ştirilor false pe reţelele online / Scandalul Cambridge Analytica amplifică preocupările privind scrutinul europarlamentar”, potrivit Mediafax.

Julian King, comisarul european pentru Securitatea UE, a cerut un plan „clar” referitor la modul în care reţelele de socializare online îşi desfăşoară activităţile în perioade electorale sensibile, începând cu scrutinul europarlamentar programat în mai 2019.

• Vremea în România în următoarele săptămâni va fi deosebit de caldă
• Cum ar putea cremele de protecție solară să agraveze poluarea oceanelor?

Julian King i-a trimis o scrisoare lui Mariya Gabriel, comisarul pentru Economie Digitală, în care cere mai multă transparenţă asupra algoritmelor pe care platformele Internet le folosesc pentru promovarea ştirilor, fixarea de limite privind colectarea datelor de natură personală în scopuri politice şi dezvăluirea de către companiile din domeniul tehnologiei informaţionale a surselor de finanţare a „conţinutului sponsorizat”. Julian King pledează pentru o „abordare mai constrângătoare” în locul autoreglementărilor, inclusiv prin stabilirea unor „indicatori de performanţe definiţi clar”. Propunerile formulate de Julian King sunt susţinute de alţi comisari care contribuie la elaborarea planurilor Uniunii Europene de contracarare a „dezinformării online”.

Dezvăluirile privind activităţile firmei Cambridge Analytica au accelerat dezbaterile, oficialii europeni insistând pentru linii legislative mai clare referitoare la modul în care platformele online trebuie să acţioneze pentru protejarea democraţiei.

„Activităţile de profilare psihometrică” de genul celor la care ar fi recurs firma Cambridge Analytica sunt doar „un preambul al efectelor profund îngrijorătoare pe care acţiuni precum dezinformarea le pot avea asupra democraţiilor liberale funcţionale”, afirmă Julian King în scrisoare. „Este clar că ameninţările cibernetice cu care ne confruntăm se schimbă de la cele care vizează sisteme la cele constând în mobilizarea din ce în ce mai mare a mijloacelor informatice în scopul manipulării comportamentelor, amplificării clivajelor societale, subminării sistemelor noastre democratice şi generării de dubii asupra instituţiilor democratice”, atrage atenţia comisarul pentru Securitatea UE.

Avertismentul Bruxellesului intervine în contextul în care numeroase state din cadrul Uniunii Europene elaborează „legi contra ştirilor false”, pe fondul suspiciunilor privind ingerinţe ale Rusiei în alegeri desfăşurate în Europa în ultimul an. Franţa pregăteşte legi care să le permită instanţelor judiciare să înlăture ori să blocheze informaţii false în campaniile electorale. Germania a adoptat o lege împotriva „mesajelor de instigare la ură”, prin care platformele online trebuie să înlăture imediat conţinutul de tip terorist, xenofob şi fals, altfel riscă amenzi de până la 50 de milioane de euro.

Oficialii UE se tem că în campania premergătoare scrutinului europarlamentar din 2019 forţe politice populiste şi eurosceptice ar putea folosi platforme online pentru a răspândi teorii ale conspiraţiei, ştiri false şi a difuza înregistrări video trucate. Un sondaj de opinie realizat la nivelul Uniunii Europene relevă că mai mult de o treime dintre cetăţenii europeni întâlnesc zilnic ştiri false, iar 83% consideră acest fenomen drept o ameninţare la adresa democraţiei. Însă criticii abordării Comisiei Europene avertizează că există riscul blocării dezbaterilor politice legitime.