GALERIE FOTO. Brânza frământată la Sângeorz Băi şi cârnaţi din Ţinutul Grăniceresc, în procedură de atestare

Organizatorul Festivalulului Produselor Tradiţionale Româneşti al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Avram Fiţiu, a declarat, luni, că un produs tradiţional românesc poate fi promovat la Bruxelles astfel încât şi România să aibă măcar 50 – 100 de produse autentice la nivel european, scrie Mediafax.

”Dacă vrem să construim un demers de marketing la nivel european încât tot ce avem ca produs autentic românesc să poată intra în competiţie cu un produs la nivel european, este nevoie de o procedură, care începe, de aici, de la Festivalul Produselor Tradiţionale Româneşti, de la un caiet de sarcini prin care se construieşte o poveste unui produs. În momentul în care fiecare student construieşte povestea, Ministerul Agriculturii poate atesta produsul ca fiind unul tradiţional la nivel naţional, după care caietul de sarcini va fi trimis pe procedură europeană la Bruxelles, astfel încât şi România să aibă măcar 50 – 100 de produse autentice la nivel european. Doi studenţi au prezentat caiete de sarcini pentru brânza frământată de Sângeorz Băi şi cârnaţi din Ţinutul Grăniceresc, din Poiana Ilvei, care în două săptămâni vor face obiectul procedurii oficiale de atestare naţională la Ministerul Agriculturii”, a spus Fiţiu.

• Ce sfaturi au experții pentru tinerii care încă mai depind financiar de părinți?
• „Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase

Galerie foto

vezi galeria
4 foto

Potrivit acestuia, România are doar câteva produse recunoscute la nivel european, faţă de Franţa, de exemplu, care are aproape 300 de astfel de produse.

”Prin acest demers din cadrul festivalului, studenţii USAMV încearcă să reînvie tradiţiile culinare din localităţile de baştină şi să ne introducă în lumea plină de culoare şi gust a bunicilor şi străbunicilor”, a mai spus Avram Fiţiu.

Cristian Bodea, studentul care a prezentat brânza frâmântată de Sângeorz Băi, a afirmat că aceasta apare în înscrisuri din 1770, dar cu siguranţă se produce de mai demult.

”Laptele din care se face brânza provine din rase autohtone româneşti, iar păşunea pe care pasc vitele se află la o altitudine de 1800 metri în apropierea Munţilor Rodnei. Gustul este puţin usturoiat, iar compoziţia este foarte fină. Se prepară de către baciul de la stână şi se ţine în bărbânţă, o putină de lemn. Acum se fac demersuri pentru certificarea produsului la nivel naţiona, după care şi la nivel european, şi sperăm ca în toamnă să avem prima atestare ca produs tradiţional”, a spus studentul.

Bogdan Boşca, un alt student de la USAMV, a prezentat cârnaţii din Ţinutul Grăniceresc, din Poiana Ilvei, produs care datează din anul 1762 şi are în compoziţie carne de porc, vită şi oaie, sare, boia dulce şi cimbrişor de câmp.

”Cârnaţul se prelucrează manual şi este afumat două zile cu lemn de prun, pentru a-i da un miros specific şi o savoare aparte. Este o reţetă specifică zonei Poiana Ilvei, aflată pe fosta graniţă care despărţea Transilvania de România”, a spus Roşca.

În urma certificării naţionale de la Ministerul Europene şi apoi europene de la Bruxelles, cele două produse tradiţionale româneşti pot fi mai uşor vândute pe pieţe externe, fiind asigurate zilnic peste 100 de kilograme de brânză şi cârnaţi.

În cadrul Festivalului Produselor Tradiţionale Româneşti de la USAMV şi-au prezentat reţetele adunate de bunici şi străbunici un număr de 20 de studenţi din anul IV de la Facultatea de Agricultură, programul de studii Ingineria mediului, în cadrul disciplinei ”Controlul şi Certificarea Produselor”.

Astfel, printre produsele expuse s-au numărat pâinea cu mălai din Călimăneşti Oaş, judeţul Satu Mare, plăcintă pe lespede din Câmpeni, judeţul Alba, sarmale cu păsat din Gherla, judeţul Cluj, gomboţi cu prune de Chinteni, judeţul Cluj, plăcintă cu lobodă de Cugir, judeţul Alba, sau prăjitură foi bulion din Unirea, judeţul Alba.

De asemenea, au avut loc degustări de produse tradiţionale, parada portului popular şi scenete de teatru, privind plecarea şi coborârea oilor în munte.