Conform unui nou studiu, românii nu sunt interesaţi de Centenarul Marii Uniri

Studiul dedică un capitol special preferinţelor culturale pe care le au românii atunci când e vorba despre evenimentele comemorative ori de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri.

Alături de capitolele dedicate comunităţilor de consum cultural, consumului cultural non-public, consumului de internet şi culturii digitale în general, studiul intitulat în acest an „Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu şi practici culturale” încearcă să surprindă variaţile din câmpul de valori, nevoi, aşteptări şi comportamente ce se manifestă în România, scrie Mediafax.

• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
• Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”

Atunci când vine vorba despre grupul cu care se identifică românii, 65% dintre aceştia declară că preferă să se raporteze în primul rând la nivelul local, al comunei sau al oraşului în care locuiesc, nivelul naţional fiind considerat relevant abia în al treilea rând de 40% dintre participanţii la chestionar. Asta în timp ce jumătate dintre români consideră că se simt identificaţi la nivel judeţean ca opţiune secundară. Doar la nivelul Municipiului Bucureşti cifrele arată că participanţii la chestionar se orientează mai ales spre identificarea naţională.

Chiar dacă procentul celor care declară că urmăresc în fiecare an manifestările dedicate Zilei Naţionale a României este de 22% în mediul rural şi de 21% în mediul urban, 40% din românii de la ţară şi 36% dintre orăşeni spun că ar urmări manifestările aproape în fiecare an.

Mai mult de jumătate (55%) dintre românii întrebaţi care este primul lucru care le vine în minte atunci când aud expresia Centenarul Marii Uniri fie nu ştiu ce să spună (47%), fie preferă să nu răspundă (8%). De altfel Centenarul şi Anul European al Patrimoniului au fost temele cele mai importante ale cercetării. Atât patrimoniul cultural material cât şi cel imaterial suferă de lipsa de interes din partea publicului, cu toate că îi este recunoscut rolul de impulsionare economică în colectivitate.

„Toată ancheta sociologică s-a desfăşurat în toamna anului 2017, adică înainte cu câteva luni de a intra propriu-zis în anul anunţat ca anul Centenarului. Pregătirea acestui an a fost în mare parte acoperită de tot felul de alte subiecte în spaţiul public, sau, şi mai bine spus, insuficient pregătită ca subiect în spaţiul public. Aşa se explică lipsa de opţiuni, dar şi modul standardizat de a alege răspunsurile închise ale respondenţilor precum şi opţiunile mai sigure pentru anumite afirmaţii. Cu alte cuvinte, intuim că oamenii au răspuns mai degrabă cum credeau că se aşteaptă de la ei să răspundă, decât în deplină cunoştinţă de cauză. Un fel de mimare dezirabilă, care transpare din răspunsurile la tipurile de evenimente prin care ei aşteaptă să fie marcat centenarul. Alţii au ales să spună cinstit că nu ştiu nimic despre subiect. Aproape jumătate.” se arată în introducerea studiului, semnată de Carmen Croitoru şi Anda Becuţ Marinescu.