Home » D:News » VIDEO Casa în care a copilărit Brâncuşi s-a prăbuşit. ”Tot, tot este căzut. Este o ruină”

VIDEO Casa în care a copilărit Brâncuşi s-a prăbuşit. ”Tot, tot este căzut. Este o ruină”

10.17.2018
Hobiţa, un sat din Peştişani, judeţul Gorj, a devenit cunoscut datorită lui Constantin Brâncuşi. Ultimele grinzi de lemn ale casei marelui sculptor s-au prăbuşit şi ele, iar imaginea nepăsării pare cu atât mai apăsătoare cu cât şi curtea s-a degradat şi a devenit coteţ de păsări.
La muzeu le-am găsit, stând pe bancă, pe Elisaveta Brâncuş, o femeie de 59 de ani, din Hobiţa şi pe Doina Pană, muzeograf. Elisaveta locuieşte lângă casa prăbuşită a marelui Constantin Brâncuşi şi ştie exact câţi oameni vin să vadă cu ochii lor ce a mai rămas din imobil, scrie Mediafax.
 
„Cum arată casa adevărată a lui Constantin Brâncuşi?”
 
„Nu sunt decât trei bârne, care sunt pe spatele casei şi casa e o ruină şi e căzută.”
 
„Au căzut şi ultimele bârne!”
 
„Au căzut. Tot e căzut. Tot, tot, tot este căzut. Este o ruină. Cu buruieni. Vai şi amar!”
 
„Credeţi că ar putea să ajungă moştenitorii la o înţelegere ca să intervină acolo?”
 
„În niciun caz. Moştenitorii se luptă de ani de zile, dar nu se ajunge la niciun caz.”
 
„Dumneavoastră locuiţi acolo. Oamenii vin să viziteze casa de acolo sau mai mult aici, la casa muzeu?”
 
„Nu, mai mult aici. Toată lumea vine aici, maşini multe, se duc şi acolo, dar rar. Câte unul poate la o lună sau… ce la o lună? Câte unul poate şi la două-trei luni, câte o persoană”.
 
„Este păcat că a ajuns casa de acolo aşa cum a ajuns, că este o ruină?”
 
„Este păcat, este păcat!”
 
„Cât de valoroasă credeţi că ar fi putut să fie, ţinând cont de Constantin Brâncuşi?”
 
„Nu ştiu ce valoroasă putea să fie, decât cele cinci bârne care sunt acolo, ce valoare ar fi putut să aibă, că doar atât e dus din casă acolo”
 
În curtea în care se află casa adevărată a lui Constantin Brâncuşi sunt câteva găini şi un gâscan. O vecină ne avertizează că „gânsacul este rău”, dorind parcă să ne oprească să intrăm în curtea care a devenit coteţ de păsări.
 
„S-a prăbuşit aproape toată casa, dacă a fost lăsată descoperită. Deschideţi poarta şi mergeţi înăuntru, dar aveţi grijă, vedeţi că are un gânsac şi e rău. Sunt ale lui tanti Ioana. Cred că e o pierdere că s-a prăbuşit casa. Acum, recent, nu am auzit când s-a întâmplat”, a spus femeia.
 
Proprietara păsărilor, Ioana Gogoi, în vârstă de 80 de ani, despre care se spune că este stră-strănepoată a lui Brâncuşi, a venit doar până la poarta legată cu sârmă şi ne-a anunţat că nu doreşte să ne însoţească, pentru că ar fi avut probleme cu primăria. Şi a plecat fără să ofere alte detalii.
 
„Putem intra înăuntru, să vedem ce a mai rămas din casă?”
 
„Nu ştiu! Treaba dumneavoastră!”
 
„Intraţi cu noi, doamnă?”
 
„Nu mai intru eu deloc deloc!”
 
„Dar nu sunt ale dumneavoastră găinile?”
 
„Ba da!”
 
Muzeograful Doina Pană susţine că peste 10.000 de turişti trec anual pragul casei memoriale, care a fost amplasată pe terenul unde s-a născut şi a copilărit sculptorul. Recunoaşte însă că le spune vizitatorilor că nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuşi, doar dacă aceştia întreabă.
 
„Această casă a ajuns aici în anul 1968. S-a hotărât amenajarea unei case memoriale aici, în Hobiţa. Acesta este locul pe care se găseşte această casă şi în anul 1970, această casă a fost cumpărată de aici din Hobiţa, pentru că semăna cu casa în care s-a născut Brâncuşi, din punct de vedere stilistic, a fost adusă şi refăcută aici, pe locul fostei case părinteşti”.
 
„Ce pot să vadă oamenii aici?”
 
„Este o casă din lemn de stejar, alcătuită din trei încăperi, amenajată în interior cum era la 1850, cameră de locuit, bucătărie şi cămară. Şi alături, în curte, o pivniţă în care este cazanul de ţuică, butoi cu cercuri de lemn şi pătulul în care se depozita porumbul”
 
„Le spuneţi încă de la început oamenilor că nu este adevărata casă în care s-a născut?”
 
„Dacă mă întreabă le povestesc. Dacă nu, fac ghidajul despre viaţa lui Brâncuşi şi această casă”
 
„Câte persoane vin aici, anual?”
 
„Peste 10.000- 14.000, 13.000 depinde de an. Vin foarte mulţi turişti şi foarte rar care întreabă de cele patru bârne”
 
Ionel Roşca, un bărbat din Constanţa, a venit cu familia în Gorj să viziteze operele lui Constantin Brâncuşi. De la Târgu-Jiu şi-a continuat drumul până în satul Hobiţa, din comuna Peştişani şi s-a oprit la muzeu, crezând că aceea este casa în care s-a născut marele sculptor. Nu aflase încă despre construcţia părăsită care a ajuns în paragină.
 
„De unde veniţi?”
 
„Noi suntem de la Constanţa şi mergem către casă, întorcându-ne de la Herculane şi am zis să trecem şi pe la Casa Memorială Constantin Brâncuşi, am fost şi în Târgu-Jiu pentru a vedea celelalte opere ale sculptorului”
 
„Cum vi se pare că arată această casă memorială?”
 
„Cred că este destul de bine întreţinută şi chiar arată perioada în care a fost construită şi văd că s-au străduit oamenii locului să păstreze totul bine”
 
„Dar ştiţi că există o altă casă, mai jos, aceea e adevărată”
 
„Nu, nu ştiu!”
 
„O fostă casă, mai sunt doar bârnele, care s-au şi prăbuşit”
 
„Deci chiar nu ştiam că mai există şi o altă casă Constantin Brâncuşi. Chiar vroiam să vedem şi puţină istorie”
 
„Veţi merge şi acolo?”
 
„Da, dar nu ştiu …Mergem, dar să aflăm unde este şi..”
 
„Este păcat că nu s-a făcut nimic acolo. A ajuns o ruină”
 
„E normal să fie păcat, gândindu-mă că vin oameni din toată lumea, să afle câte ceva despre Constantin Brâncuşi şi noi românii, nu prea ne mai ocupăm aşa de oamenii noştri”
 
Îndrumat de corespondentul MEDIAFAX, bărbatul din Constanţa s-a oprit şi la casa natală a lui Constantin Brâncuşi, despărţită de muzeu de câteva locuinţe.
 
„Adevărata casă! Cum vi se pare ce vedeţi aici?”
 
„Păi nu ştiu care e adevărul, ca să zic care e adevărata casă. Ruină, ce să fie! Diferenţă între ele!”
 
„Vă aşteptaţi să găsiţi doar nişte bârne aici?”
 
„Nu mă aşteptam, normal, că nu aveam de unde să ştiu ce e. Întâmplarea a făcut să ajung aici. Asta am găsit, asta am primit!”
 
Reprezentanţii Primăriei Peştişani au anunţat că pot să elibereze, în cele din urmă, un titlu de proprietate, care să le permită moştenitorilor să folosească terenul şi casa adevărată în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi. În caz contrar, autorităţile ar putea prelua totul.
 
„Moştenitorii lui Constantin Brâncuşi pot să devină proprietari pe acea casă, care este în discuţie, despre a cărei autenticitate eu am mari îndoieli, dar până acum nu şi-au prea dat interesul, nici în cazul acesta. Am tras noi cei de la primărie de ei, ca să vină să le întocmim documentele de proprietate. Sunt destul de mulţi, sunt vreo 13, trebuie să-şi facă succesiuni, partaje, dar noi vom elibera documente de proprietate pe defuncta pe care o moştenesc aceştia. Sora lui Constantin Brâncuşi nu a avut copii. A înfiat o fată şi prin testament i-a lăsat acelei fete toată averea ei mobilă şi imobilă.”
 
Despre casa care s-a prăbuşit, primarul spune că s-a salvat ceea ce se mai putea şi, oricum, nu crede că este chiar cea autentică.
 
„Casa nu s-a prăbuşit. Au rămas doar nişte ziduri. De 17 ani e fără acoperiş. În primii ani am pus noi nişte folie pe ziduri, dar era totuşi proprietate privată. (…) Noi am salvat ce s-a putut salva la momentul respectiv, ca să nu o fure de aici, dar nu ştiu câte elemente de autenticitate avea acea casă, oricum a fost modificată de-a lungul timpului, a fost încărcată, era o casă de lemn pe vremuri, după aceea s-au bătut cercuri, a fost încărcată, s-au mai făcut camere în extindere, s-au schimbat multe la ea, aşa că de pe vremea aia, de 100 şi ceva de ani nu ştiu câte elemente mai erau în ea şi dacă este casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi, pentru că, dacă ne luăm după documentele Muzeului Judeţean, acea casă a ars şi tocmai de aceea a fost luată altă casă, similară cu cea a lui Constantin Brâncuşi şi construită de tatăl lui Constantin Brâncuşi, Nicolae Brâncuşi”
 
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj, din subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, a făcut, vinerea trecută, o inspecţie la casa natală a lui Constantin Brâncuşi, inspecţie anunţată, joi, de ministrul Culturii, George Ivaşcu.

 

Cele mai noi articole
Lupta dintre o balenă cu cocoașă și 15 orci, surprinsă în premieră
Lupta dintre o balenă cu cocoașă și 15 orci, surprinsă în premieră
Ce animal înfățișează cea mai veche pictură rupestră descoperită până acum în Australia
Ce animal înfățișează cea mai veche pictură rupestră descoperită până acum în Australia
Cea mai precisă hartă plată a Pământului creată vreodată
Cea mai precisă hartă plată a Pământului creată vreodată
Facebook a lansat aplicaţia Bars, rivalul TikTok pentru rapperi
Facebook a lansat aplicaţia Bars, rivalul TikTok pentru rapperi
Cum vor afecta investițiile în Bitcoin de 1,5 miliarde dolari Tesla în 2021
Cum vor afecta investițiile în Bitcoin de 1,5 miliarde dolari Tesla în 2021
Numărul apicultorilor din România s-a înjumătăţit în cinci ani
Numărul apicultorilor din România s-a înjumătăţit în cinci ani
Hyundai recheamă 82.000 de mașini. Este una dintre cele mai costisitoare acțiuni din istorie
Hyundai recheamă 82.000 de mașini. Este una dintre cele mai costisitoare acțiuni din istorie
Mecanismul molecular al memoriei pe termen lung, descoperit în premieră de oamenii de știință
Mecanismul molecular al memoriei pe termen lung, descoperit în premieră de oamenii de știință
O singură doză din vaccinul Pfizer reduce transmiterea virală – studiu
O singură doză din vaccinul Pfizer reduce transmiterea virală – studiu
Două fenomene cerești extrem de rare, surprinse în aceeași imagine la Observatorul Gemini din Hawaii
Două fenomene cerești extrem de rare, surprinse în aceeași imagine la Observatorul Gemini din Hawaii
Opere de artă superbe, vechi de 4.600 de ani, au dezvăluit o specie dispărută de gâscă
Opere de artă superbe, vechi de 4.600 de ani, au dezvăluit o specie dispărută de gâscă
Globurile de Aur 2021, marii câștigători. Printre ei Nomadland, The Crown și The Queen’s Gambit
Globurile de Aur 2021, marii câștigători. Printre ei Nomadland, The Crown și The Queen’s Gambit
O profesoară din Italia a lăsat moștenire 25 de milioane de euro unor spitale și organizații
O profesoară din Italia a lăsat moștenire 25 de milioane de euro unor spitale și organizații
Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: ”Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”
Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: ”Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”
Vremea în luna martie. Ce temperaturi anunță meteorologii pentru începutul primăverii
Vremea în luna martie. Ce temperaturi anunță meteorologii pentru începutul primăverii
Site-ul care-ți poate reanima rudele moarte. Serviciul este gratuit
Site-ul care-ți poate reanima rudele moarte. Serviciul este gratuit
Hilde Krüger, cel mai carismatic agent al lui Hitler
Hilde Krüger, cel mai carismatic agent al lui Hitler
Inversarea polilor magnetici ai Pământului ar fi dus la dispariția în masă a neanderthalilor
Inversarea polilor magnetici ai Pământului ar fi dus la dispariția în masă a neanderthalilor