Prima pagină D:News

''Mineritul'' web generează anual 800 de tone de emisii de CO2

Mediafax 09.23.2019 | ● Vizualizări: 405

În 2018, aplicaţiile care rulează în browser-ul unui utilizator şi urmăresc să obţină criptomonede – aşa-numitul minerit web - au consumat până la 18,8 gigawaţi de energie electrică, potrivit unei cercetări Kaspersky, de unde rezultă aproape 800 de tone de emisii de CO2, transmite agenţia de presă Mediafax.

Valorile sunt comparabile cu rata de consum energetic a Poloniei. Mineritul web sau cryptojacking-ul de browser este o ameninţare căreia este posibil ca mulţi utilizatori să îi fie victimă cu regularitate, fără să ştie. Ei pot afla numai dacă verifică un cod sursă al paginii web sau dacă observă că anumite resurse web le supraîncărcă dispozitivele atunci când sunt deschise. Mineritul web este o metodă alternativă de a obţine criptomonede, care foloseşte vizitatorii site-urilor pentru a-şi atinge obiectivul. Proprietarii de site-uri convertesc capacitatea dispozitivelor utilizatorilor lor în criptomonede în timp ce browser-ul utilizatorului este activ sau rulează în fundal. Cu toate acestea, în anumite cazuri, paginile web notifică utilizatorii despre expunerea lor la această practică şi le solicită consimţământul, explicând că mineritul web se realizează pentru a monetiza pagina web fără a afişa reclame enervante sau abonamente plătite.



Mineritul web este, de obicei, considerat o activitate nevinovată care nu duce la o pierdere semnificativă de bani şi consumă doar o cantitate mică de energie. Pentru a elimina aceste mituri, cercetătorii au analizat statisticile din rapoartele soluţiilor de securitate Kaspersky care au împiedicat activitatea de minerit web în 2018. Astfel, au ajuns la concluzia că, deşi pierderile individuale ar putea fi considerate nesemnificative, impactul global este surprinzător de sumbru.

Conform acestor calcule, cantitatea de energie consumată prin mineritul web ar putea fi de până la 1.670 de MWh, cu excepţia cazului în care pagina web blochează codul responsabil pentru iniţierea mineritului. Convertit în emisii de dioxid de carbon raportat la nivelurile globale ale Agenţiei Energetice Internaţionale (IEA), nivelul este echivalent cu aproximativ 800 de tone de gaze cu efect de seră (CO2) emise în atmosferă în 2018.

Taxele de energie electrică pentru un nivel atât de ridicat de energie pot varia de la câteva sute de mii de dolari până la jumătate de milion de dolari, în funcţie de ţara de origine. Cantitatea de energie necesară pentru acest lucru ar fi de peste trei ori mai mare decât producţia centralei nucleare de la Cernobîl, cu un an înainte de tragicul incident.

„Există numeroase iniţiative juridice şi tehnice menite să reducă la minimum impactul mineritului web şi putem observa o scădere semnificativă a activităţii în 2019”, afirmă Bogdan Pismicenco, Territory Sales Manager România, Bulgaria şi Moldova, la Kaspersky. „Cu toate acestea, atâta vreme cât există avantaje economice ale mineritului web, vor mai fi încercări de supraîncărcare a procesatoarelor victimelor care nu bănuiesc nimic. Şi mai important, chiar dacă este vorba de un tip rar de ameninţare cibernetică, ea creează o amprentă negativă asupra mediului. Aceasta înseamnă că prevenirea unor astfel de operaţiuni nu este doar o problemă de securitate cibernetică, ci şi un lucru care ajută, indirect, la salvarea mediului. Cu siguranţă, este un efect neaşteptat, dar merită reţinut atunci când evaluăm impactul mineritului web. Este motivul pentru care le recomandăm tuturor să se protejeze cu o soluţie de securitate ce verifică paginile web pentru a detecta prezenţa unui script care iniţiază mineritul web şi a-l opri.”