Fenomenul Greta Thunberg. Povestea fetei care se luptă pentru salvarea planetei

Greta Thumberg este una dintre cele mai vizibile voci ale activismului climatic de pe scena internaţională, numele acesteia aflându-se în centrul controverselor din cadrul summit-urilor dedicate problemelor climatice sau de pe internet. Vizibilitatea de care acesta se bucură se datorează activităţii ei care a dat naştere „Fridays For Future”, o mişcăre a tinerilor pentru stoparea schimbărilor climatice la începutul anului 2018. Influenţa pe care mesajele Gretei o au asupra tinerilor din întreaga lume în decursul ultimilor doi ani au pus-o pe lista scurtă pentru câştigarea Premiului Nobel pentru Pace în anul 2019.

Înainte de a se bucura de notorietate şi atenţia publicului pe plan mondial, Greta protesta în faţa clădirii Parlamentului suedez, în fiecare vineri, pentru a atrage atenţia liderilor politici asupra pericolului reprezentat de către schimările climatice. Această preocupare pentru mediu a început la vârsta de doar opt ani, atunci când a aflat prima dată despre ce presupune schimbarea climatică. De atunci, după cum spune în interviurile pe care le acordă, a încercat să îşi reducă amprenta de carbon prin renunţarea la carne şi refuzul folosirii avioanelor pentru a se deplasa atunci când este invitată să ţină discursuri la diferite evenimente. Cel mai recent exemplu al acestui angajament este reprezentat de către traversarea Ocanului Atlantic cu ajutorul vloggeriţei de origine română Elayna Carausu, la brodul catamaranului „La Vagabonde”, pentru a participa la Conferinţa ONU pe tema climei care va avea loc la Madrid (Spania), la începutul lui decembrie.

• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
• Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și…

Greta Thunberg, discurs pasional la ONU

Născută în 3 ianuarie 2003, în Stockholm, Greta Thumberg şi-a început eforturile pentru lupta climatică din faţa clădirii Parlamentului suedez, pe când avea 15 ani, în vara anului 2018. Notorietatea globală a atins-o odată cu discursul pe care l-a ţinut în decembrie 2018, la întâlnirea Naţiunilor Unite care a avut loc în Katowice. Înregistrarea discursului a devenit virală printre internauţi. Tinereţea şi pasiunea cu care a vorbit au atras imediat atenţia publicului, prin sublinierea faptulului că lipsa de acţiune din prezent se va răsfrânge asupra generaţiilor viitoare şi că ea, spre deosebire de şefii de state şi de guvern, nu îşi face griji pentru popularitate sau voturi.

Momentul de maximă expunere, în care mare parte din populaţia lumii i-a ascultat cuvintele, a fost reprezentat de către discursul din luna septembrie a anului 2019, unde a vorbit în faţa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, tema centrală a discursului fiind reprezentă de către nevoia de acţiuni concrete şi cât mai rapide.

„De peste 30 de ani, ştiinţa ne-a arătat negru pe alb. Cum îndrăzniţi să ignoraţi avertismentele şi să veniţi aici să spuneţi că faceţi destul când politicile şi soluţiile necesare nici măcar nu se întrevăd? Cum îndrăzniţi? Mi-aţi răpit visurile şi copilăria cu vorbe goale. Şi totuşi, eu mă număr printre norocoşi. Oamenii suferă. Oamenii mor, ecosisteme întregi se prăbuşesc. Suntem la începutul unei distrugeri în masă şi vorbim numai despre bani şi fantezia unei eterne creşteri economice. Cum îndrăzniţi?”. Acest fragment a sumarizat neputinţa şi, chiar în anumite cazuri, reaua-voinţă, a liderilor lumii şi revolta multor tineri.

Replica „Cum îndrăzniţi?” a atras, cu siguranţă, atenţia publicului larg, ducând atât la creşterea mobilizării în ceea ce priveşte nevoia acţiunilor pentru protejarea mediului, dar şi un val de critici, mare parte venite din zona celor care consideră că încălzirea globală este inventată. În mijlocul acestor controverse a intrat şi preşedintele SUA, Donald Trump, unul dintre liderii care neagă încălzirea globală. Într-un tweet, el a scris că Greta: „pare o tânără foarte fericită, care abia aşteaptă un viitor luminos şi minunat”. Drept răspuns, pe contrul ei de Twitter, Greta a folosit acest mesaj drept biografie.

Ce înseamnă sindromul Asperger, afecţiunea de care suferă Greta Thunberg

Din curiozitate sau poate din răutate, foarte multe detalii despre viaţa Gretei Thunberg au devenit publice. Pornind de la detalii despre familia sa: mama, Malena, fiind o cântăreaţă de operă; tatăl, Svante, actor, şi sora Beata, o cântăreaţă populară în Suedia, până la detalii despre sindromul Asperger de care suferă.

În cadrul diferitelor interviuri accordate publicaţiilor de pe mapamond, Greta nu s-a sfiit să vorbească despre problema cu care se confruntă, spunând că Sindromul Asperger o face „diferită”, dar că ea consideră asta ca fiind un fel de „superputere”. După cum a spus chiar ea pe Twitter, înainte de „Fridays for Future” şi de notorietatea de pe scena internaţională, se simţea fără energie, fără prieteni şi nu vorbea cu nimeni.

Sindromul Asperger, numit după pediatrul austriac Hans Asperger, este mai comun decât am crede, afectând chiar şi celebrităţi şi personaje istorice la care nu ne-am aştepta: Michelangelo, Robin Williams, Abraham Lincoln, Wolfgang Amadeus Mozart sau chiar Bill Gates.

Conform specialiştilor, acest sindrom face parte din spectrul autist, fiind caracterizat prin dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte interacţiunea socială, permiţând totuşi o dezvoltare normală a limbajului. Greta a fost diagnosticată în urmă cu patru ani şi odată cu popularitatea căpătată datorită implicării în activismul pentru mediu, au apărut şi atacurile la adresa ei care vizează această afecţiune de care suferă. Cel mai cunoscut astfel de atac a fost lansat de către jurnalistul australian Andrew Bolt. Acesta era de părere că activismul pentru mediu al Gretei era produsul sindromului de care suferea.

Citeşte şi: