Observatorul Astronomic Cluj-Napoca, locul unde stelele sunt cel mai aproape de Pământ

Cercetătorul Liviu Mircea spune că cele mai îndepărtate obiecte care se pot vedea de la Observatorul Astronomic clujean, în condiţii de cer perfect, sunt galaxii din constelaţia Ursa Mare, care se află la 40 de milioane de ani lumină.

• Adevărul despre sarea de mare, sarea roz sau alte tipuri de sare „naturală”
• Bâlbâiala are o cauză genetică clară, dezvăluie un studiu pe 1 milion de participanți

„Clădirea Observatorului Astronomic aparţine UBB, aici desfăşurându-şi activitatea două colective de cercetători, ale universităţii şi Academiei Române, pe două direcţii de cercetare – studierea mişcării sateliţilor artificiali şi a variabilităţii strălucirii stelelor. Din păcate, în ceea ce priveşte colectivul UBB, nu s-a mai achiziţionat un telescop în ultimii 8 ani. Avem mai multe telescoape, cel mai mare fiind unul reflector, cu oglindă de 305 mm şi o putere de apropiere de maximum 450 de ori. Cu alte cuvinte, vedem obiectele ca şi cum le-am vedea cu ochiul liber dacă am fi de 450 de ori mai aproape de ele. Ca limite, cele mai îndepărtate obiecte pe care le putem vedea, în condiţii de cer perfect, sunt galaxii din constelaţia Ursa Mare, care se află la 40 de milioane de ani lumină”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Mircea.

Acesta a subliniat că, din punct de vedere galactic, cea mai apropiată este Galaxia Andromeda, situată la „doar 2,2 milioane de ani lumină”.

„Cu acest telescop pe care îl avem, practic, planeta Uranus apare nespectaculos de mică, astfel că obiectele de la periferia sistemului solar se văd mici, doar Saturn fiind ultima care se vede spectaculos. Restul planetelor se văd mici, Pluto, care este cea mai mică având doar o imagine de stea. Performanţele telescopului, din păcate, afectează cercetarea şi ar fi de dorit, printr-un efort al UBB, să avem un telescop de 500 de mm, care are o altă putere de pătrundere, iar obiectele cereşti apar mai rezonabile. Cu un nou telescop, mai performant, puterea de apropiere ar fi de 650-700 de ori, iar publicul ar fi încântat, având posibilitatea să vadă şi planetele de la periferia sistemului solar”, a spus Liviu Mircea.

Credit foto: Vasile Măgrădean / Mediafax Foto

Potrivit cercetătorului clujean, printr-un telescop se poate vedea, în cazul planetei Mercur, o formă de disc alb-argintiu, iar Venus, care este mai mare, se vede ca un disc strălucitor.

„Pe planeta Marte se poate vedea calota polară nordică de gheaţă, când cerul este impecabil, la Jupiter se văd benzile paralele şi 4 dintre cele mai strălucitoare Luni ale planetei, iar Saturn, supranumit Stăpânul Inelelor, se vede cu inelul distinct de discul planetei. Toate acestea se pot fotografia, chiar cu un telefon mobil amplasat pe ocularul telescopului. Uranus şi Neptun se văd ca nişte mici discuri, albastru – verzui în primul caz şi un mov în cazul celeilalte planete. Iar Pluto poate fi confundată cu o stea. De asemenea, pe Lună, care este cel mai apropiat corp ceresc, se văd numeroase detalii”, a menţionat Liviu Mircea.

Acesta a identificat şi o mare problemă în ceea ce priveşte cercetarea stelelor, şi anume poluarea luminoasă, generată de iluminatul construcţiilor şi a celui stradal din zona Observatorului Astronomic Cluj-Napoca.

„Începând cu anul 2004, când au apărut în zonă primele case noi, se cerea acordul nostru pentru construcţii, dar acum s-a sărit peste această etapă, astfel încât s-a construit până la refuz. Iluminatul nocturn de la case şi cel stradal se reflectă pe bolta cerească şi diminuează strălucirea corpurilor cereşti, alterând informaţia”, a explicat cercetătorul clujean.

Credit foto: Vasile Măgrădean / Mediafax Foto

Începând cu anul 2008, Observatorul Astronomic Cluj-Napoca poate fi vizitat de public în fiecare vineri seara, după lăsarea întunericului, pentru un program de circa 2 ore, numărul cel mai mare de vizitatori fiind de 500 într-o singură zi.

„Ultimul eveniment astronomic major care a adunat publicul a fost pe 11 noiembrie, trecerea planetei Mercur peste discul Soarelui, iar următorul va fi o eclipsă parţială de Soare în 21 iunie 2020 iar în 10 iunie 2021 va avea loc o altă eclipsă parţială de Soare. Poate acestea le vom putea urmări cu ajutorul unui nou telescop”, a conchis Liviu Mircea.

Observatorul Astronomic Cluj-Napoca a fost construit pe actualul amplasament din anul 1982, într-o clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice ,,Alexandru Borza”.