Home » D:News » Laureaţii premiilor Academiei Române pentru 2017. Istoricul Adrian Majuru, unul dintre ei

Laureaţii premiilor Academiei Române pentru 2017. Istoricul Adrian Majuru, unul dintre ei

Laureaţii premiilor Academiei Române pentru 2017. Istoricul Adrian Majuru, unul dintre ei
Publicat: 12.12.2019
Academia Română organizează astăzi ceremonia de decernare a premiilor instituţiei pentru cele mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale realizate în anul 2017, printre laureaţi regăsindu-se Adrian Majuru şi Radu Afrim.

Decernarea premiilor pentru anul 2017 va avea loc în Aula Academiei Române, de la ora 11:00. Distincţiile vor fi înmânate de Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, în prezenţa Biroului Prezidiului şi a membrilor Adunării Generale.

Vor fi decernate 70 de premii, care recompensează performanţa culturală şi ştiinţifică românească a anului 2017, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare.

Premiile Academiei Române sunt în număr de 81, fiecare având numele unei personalităţi din domeniile ştiinţific şi cultural reprezentate în cele 14 secţii ale Academiei Române: filologie şi literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, ştiinţe tehnice, agronomie şi silvicultură, medicină, economie, ştiinţe juridice şi sociologie, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, arte, arhitectură şi audiovizual, ştiinţa şi tehnologia informaţiei, se arată în comunicat.

Cu acest prilej, Academia Română acordă cinci diplome ”Distincţia Culturală“ jurnaliştilor Mihaela Helmis, Radio România Actualităţi, şi Alexandru Batali, revista ”Market Watch“, regizorului Jon Gostin, directorului Editurii Mega, Cristian Sincovici, şi autorilor monografiei localităţii Bolintin, Vasile Grigorescu, Ştefan Crudu, Marian Grigore, Ciprian Necşuţu, anunţă Biroul de comunicare al Academiei Române.

Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei va acorda premiul ”Timotei Cipariu“ lucrării ”Meşteşugul doftoriei. Primul tratat românesc de medicină. Studiul filologic, studiul lingvistic, ediţie, glosar şi indice” de Lia Brad Chisacof.

Premiul ”Bogdan Petriceicu Hasdeu“ ajunge la ”Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste)”, tom V: 1931-1935; partea I (2009), partea a 2-a (2012), partea a 3-a finală (2017), studiu realizat de Cornelia-Luminiţa Radu, Maria Buturugă, Elena-Ioana Milea, Ileana-Stanca Desa şi Iliana Sulică.

Premiul ”Ion Creangă“, pentru proză distinge romanul ”Tărâmul inocenţilor”, de Emilian Marcu.

Lucrarea ”Dimitrie Cantemir, Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte […]; Dimitrie Cantemir, Despre numele Moldaviei […]”, de Florentina Nicolae (editarea textului latinesc, aparatul critic şi indicii) şi Ioana Costa (traducere din latină) primeşte premiul ”Titu Maiorescu“.

Pentru ”Dosar Bacovia III. Triumful unui marginal”, de Constantin Călin, ca şi pentru ”Teze & cărţi”, de Pompiliu Crăciunescu se acordă Premiul ”Lucian Blaga“.

Pentru poezie, Premiul ”Mihai Eminescu“ răsplăteşte volumul lui Nicolae Coande, ”Plagiator 1962”, de Nicolae Coande.

Premiul ”Ion Luca Caragiale“, pentru dramaturgie, remarcă ”Bărbatul cu trei picioare”, de Mircea M. Ionescu.

Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie decernează premiul ”Vasile Pârvan“ pentru studiul ”Moneda în aşezările Daciei Romane”, de Lucian Munteanu, ca şi pentru ”Fibule de schemă La Tène din România”, de Vlad V. Zirra.

Premiul ”Dimitre Onciul“ răsplăteşte lucrarea ”Monede bizantine descoperite în nordul Dobrogei, secolele VII-XIII”, de Gheorghe Mănucu-Adameşteanu.

Lucrarea ”Wald- und Ressourcenpolitik im Siebenbürgen des 18. Jahrhunderts”, de Dorin-Ioan Rus, va primi premiul ”George Bariţiu“.

Premiul ”Nicolae Iorga“ a fost acordat lucrării ”Politică şi diplomaţie la sfârşitul secolului XIX. Din istoria relaţiilor româno-ruse (1878-1899)”, Adrian-Bogdan Ceobanu.

Cristina Preutu va primi joi premiul ”Nicolae Bălcescu“ pentru Lucrarea ”Propaganda politică în România Socialistă. Practici instituţionale şi tehnici de comunicare (1965-1974)”.

Premiul ”A.D. Xenopol“ ajunge la Sorin Grigoruţă, pentru ”Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831)”.

Lucrarea ”Gavriil Callimachi, Mitropolit al Moldovei (1760-1786)”, de Ioan-Augustin Guriţă, primeşte premiul ”Mihail Kogălniceanu“.

Premiul ”Eudoxiu Hurmuzaki“ distinge studiul ”Diplomaţi români în slujba vieţii. Constantin I. Karadja şi salvarea evreilor-români din Europa în timpul celui de-al Treilea Reich (1932-1944)”, editat de Ottmar Traşcă şi Stelian Obiziuc.

Adrian Majuru va primi distincţia ”Henri H. Stahl” din partea secţiei Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie, pentru lucrarea ”Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viaţă (1874-1944)”

Pentru secţia Ştiinţe Matematice, premiul ”Simion Stoilow“ a fost decernat grupului de lucrări ”Clase de cicluri numerice în geometria algebrică”, de Aurel Mihai Fulger, iar Claudiu Raicu va fi distins cu premiul ”Gheorghe Ţiţeica“, pentru lucrările din seria ”Teoria schemelor, D-module şi teoria invarianţilor”.

Premiul ”Aristizza Romanescu“ distinge deopotrivă pelicula ”Fals tratat de mȃntuire a sufletului”, regizat de Nicolae Mărgineanu, ca şi montările ”Dacă am gȃndi cu voce tare”, de Adnan Lugonić, de la Teatrul Naţional ”Marin Sorescu“ Craiova, ”Măcelăria lui Iov”, de Fausto Paravidino, de la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri“ Iaşi, ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, de la Teatrul Naţional Tȃrgu-Mureş – Compania ”Tompa Miklós”, Wolfgang”, adaptare după Yannis Mavritsakis, la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, toate, regizate de Radu Afrim.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O metodă ingenioasă deschide o cale nouă de a detecta leziunile cerebrale după AVC
O metodă ingenioasă deschide o cale nouă de a detecta leziunile cerebrale după AVC
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?