Home » D:News » Ce înseamnă starea de alertă? Drepturilor oamenilor pot fi limitate doar prin lege, de Parlament

Ce înseamnă starea de alertă? Drepturilor oamenilor pot fi limitate doar prin lege, de Parlament

Descopera 04.30.2020
Ce înseamnă starea de alertă? Drepturilor oamenilor pot fi limitate doar prin lege, de Parlament
Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituţia României, dar şi de OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere libertăţii.

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituţie, „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabileşte reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că după data de 15 mai este posibilă varianta ca starea de urgenţă să fie înlocuită cu starea de alertă, potrivit Mediafax.

Instituirea stării de alertă ar putea fi o combinaţie între relaxarea restricţiilor actuale şi necesitatea menţinerii unei responsabilităţi a românilor. Specialiştii explică, pentru Monitorul Justiţiei, de ce orice restricţie nu va putea fi luată decât de Parlament, prin lege.

La acest moment, 14 mai este ultima zi în care starea de urgenţă este instituită pe teritoriul României. Din 15 mai, autorităţile ar putea opta pentru instituirea stării de alertă, variantă confirmată, miercuri, şi de premierul Ludovic Orban.

Avocatul Codrin Ţarălungă explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel naţional se declară de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.

„Orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră”

Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Ţarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

În forma sa iniţială, OUG nr. 21/2004 prevedea că, pe durata stării de alertă, se pot dispune măsuri care privesc limitarea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, în conformitate cu prevederile articolului 53 din Constituţie, însă această reglementare a fost eliminată ulterior, ceea ce înseamnă că autorităţile, inclusiv cele locale, nu pot dispune măsuri care să vizeze eventuale restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Astfel, odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice.

„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat Codrin Ţarălungă.

„Corelativ, la încetarea stării de urgenţă îşi vor înceta aplicabilitatea şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a completat specialistul.

În concluzie, instituirea stării de alertă este, teoretic, una dintre posibilităţile la îndemâna autorităţilor, prin care s-ar putea corela relaxarea restricţiilor din perioada stării de urgenţă cu necesitatea menţinerii responsabilităţii statale în ceea ce priveşte controlul situaţiei de urgenţă şi, în final, eliminarea riscurilor determinate de epidemie.

Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că variantele luate în calcul de autorităţi pentru 15 mai sunt prelungirea stării de urgenţă, instituirea stării de alertă, emiterea ordinului privitor la epidemie cu risc major, dar şi varianta în care nu va mai fi necesară vreo formă specială de restricţie.

Starea de urgenţă a fost instituită pe întreg teritoriul ţării pe 16 martie şi a fost prelungită de preşedintele Iohannis, ulterior, până pe 14 mai, inclusiv.

 

Cele mai noi articole
Studiu: Un părinte din doi nu respectă dreptul la protecție al copiilor
Studiu: Un părinte din doi nu respectă dreptul la protecție al copiilor
Pandemia ar putea amplifica obezitatea la copii, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe
Pandemia ar putea amplifica obezitatea la copii, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe
Un tun ce a aparținut celei de-a doua armade spaniole, recuperat de la hoți
Un tun ce a aparținut celei de-a doua armade spaniole, recuperat de la hoți
Descoperire monstruoasă făcută de doi scafandri într-un râu. Are peste 22 de kilograme și o lungime de 1,2 metri
Descoperire monstruoasă făcută de doi scafandri într-un râu. Are peste 22 de kilograme și o lungime de 1,2 metri
Saturn are un câmp magnetic ciudat și simetric. Cercetătorii ar fi înțeles, în sfârșit, de ce
Saturn are un câmp magnetic ciudat și simetric. Cercetătorii ar fi înțeles, în sfârșit, de ce
Conferință digitală LIVE ”Smart Retail. New Revolution” – Luni 17 mai de la ora 10.30
Conferință digitală LIVE ”Smart Retail. New Revolution” – Luni 17 mai de la ora 10.30
Pericolul pe care îl reprezintă Elon Musk pentru monedele virtuale
Pericolul pe care îl reprezintă Elon Musk pentru monedele virtuale
Armata israeliană a distrus parţial reţeaua de tuneluri din Fâşia Gaza
Armata israeliană a distrus parţial reţeaua de tuneluri din Fâşia Gaza
Motivul pentru care Italia a decis să amendeze Google cu 100 de milioane de euro
Motivul pentru care Italia a decis să amendeze Google cu 100 de milioane de euro
Un desen celebru al lui Da Vinci, scos la licitație cu o sumă uriașă
Un desen celebru al lui Da Vinci, scos la licitație cu o sumă uriașă
Ce este Coranul, textul considerat de musulmani „cuvântul lui Dumnezeu”?
Ce este Coranul, textul considerat de musulmani „cuvântul lui Dumnezeu”?
Histria, primul oraș construit pe meleagurile României
Histria, primul oraș construit pe meleagurile României
Virusul HIV a fost transformat într-o terapie care poate trata o boală extrem de periculoasă
Virusul HIV a fost transformat într-o terapie care poate trata o boală extrem de periculoasă
Masca de protecție nu mai este obligatorie din 15 mai, în aer liber
Masca de protecție nu mai este obligatorie din 15 mai, în aer liber
În urmă cu 40 de ani, românul Dumitru Prunariu ajungea în spaţiu
În urmă cu 40 de ani, românul Dumitru Prunariu ajungea în spaţiu
Armata israeliană a atacat o unitate de informaţii a grupării Hamas şi casele unor lideri islamişti
Armata israeliană a atacat o unitate de informaţii a grupării Hamas şi casele unor lideri islamişti
Norvegia renunță definitiv la vaccinul AstraZeneca
Norvegia renunță definitiv la vaccinul AstraZeneca
Rămășițele a nouă neanderthalieni, descoperite într-o peșteră din apropiere de Roma
Rămășițele a nouă neanderthalieni, descoperite într-o peșteră din apropiere de Roma