Ce înseamnă starea de alertă? Drepturilor oamenilor pot fi limitate doar prin lege, de Parlament

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituţie, „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabileşte reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că după data de 15 mai este posibilă varianta ca starea de urgenţă să fie înlocuită cu starea de alertă, potrivit Mediafax.

Instituirea stării de alertă ar putea fi o combinaţie între relaxarea restricţiilor actuale şi necesitatea menţinerii unei responsabilităţi a românilor. Specialiştii explică, pentru Monitorul Justiţiei, de ce orice restricţie nu va putea fi luată decât de Parlament, prin lege.

La acest moment, 14 mai este ultima zi în care starea de urgenţă este instituită pe teritoriul României. Din 15 mai, autorităţile ar putea opta pentru instituirea stării de alertă, variantă confirmată, miercuri, şi de premierul Ludovic Orban.

Avocatul Codrin Ţarălungă explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel naţional se declară de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.

„Orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră”

Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Ţarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

În forma sa iniţială, OUG nr. 21/2004 prevedea că, pe durata stării de alertă, se pot dispune măsuri care privesc limitarea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, în conformitate cu prevederile articolului 53 din Constituţie, însă această reglementare a fost eliminată ulterior, ceea ce înseamnă că autorităţile, inclusiv cele locale, nu pot dispune măsuri care să vizeze eventuale restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Astfel, odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice.

„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat Codrin Ţarălungă.

„Corelativ, la încetarea stării de urgenţă îşi vor înceta aplicabilitatea şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a completat specialistul.

În concluzie, instituirea stării de alertă este, teoretic, una dintre posibilităţile la îndemâna autorităţilor, prin care s-ar putea corela relaxarea restricţiilor din perioada stării de urgenţă cu necesitatea menţinerii responsabilităţii statale în ceea ce priveşte controlul situaţiei de urgenţă şi, în final, eliminarea riscurilor determinate de epidemie.

Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că variantele luate în calcul de autorităţi pentru 15 mai sunt prelungirea stării de urgenţă, instituirea stării de alertă, emiterea ordinului privitor la epidemie cu risc major, dar şi varianta în care nu va mai fi necesară vreo formă specială de restricţie.

Starea de urgenţă a fost instituită pe întreg teritoriul ţării pe 16 martie şi a fost prelungită de preşedintele Iohannis, ulterior, până pe 14 mai, inclusiv.