Roverul Perseverance face parte din misiunea Mars 2020 care caută indici ale vieții microbiene pe suprafața planetei roșii.
În mai puțin de o lună NASA va lansa roverul Perseverance, acesta urmând să ajungă pe MArte anul viitor. Instrumentele de la bordul acestui robot fac ca acesta să fie cel mai mai mare, greu și mai sofisticat vehicul al agenției care va ajunge pe planeta roșie.
„Perseverance stabilește o nouă țintă pentru ambițiile noastre legate de Marte”, explică Lori Glaze, directoarea programului de științe planetare al sediului NASA din Washington.
Agenția spațială a publicat o listă cu șapte informații importante care explică scopul acestei misiuni, dar și modul în care aceasta a prins contur.
Oamenii de știință de la NASA explică faptul că numele de Perseverance a fost ales în urma unei competiții de eseuri care a avut peste 28.000 de participanți.
Numele roverului, care în română poate fi tradus ca „perseverență” sau stăruință”, subliniază, explică oficialii NASA, provocările pe care oamenii de știință le-au avut de înfruntat în ceea ce privește transpunerea în realitate a planurilor legate de acest proiect.
Primul rover trimis de către NASA, Sojourner a demonstrat în 1997 faptul că trimiterea unui vehicul pe Marte este posibilă. În 2004, Spirit și Opportunity au demonstrat faptul că pe planeta roșie a existat apă în formă lichidă. Iar din 2012, Curiosity a identificat urmele unui lac antic care a existat în urmă cu câteva miliarde de ani.
Perseverance a fost construit folosind informațiile adunate din misiunile anterioare și urmează să răspundă la una dintre cele mai importante întrebări legate de Marte: au existat forme de viață pe această planetă?
Cercetătorii de la NASA au ales craterul Jezero ca potențial loc de aterizare pentru Perseverance. Aceștia sunt de părere că în urmă cu trei sau patru miliarde de ani ani acel loc a făcut parte din albia unui râu antic.
„Am ales craterul Jezero, deoarece este o locație atât de promițătoare pentru găsirea moleculelor organice și a altor semne potențiale ale vieții microbiene”, explică Ken Farley, cercetătorul-șef al misiunii Mars 2020.
Căutarea indiciilor care să dovedească prezența vieții microbiene antice reprezintă o parte importantă a misiunii pe care acest rover trebuie să o îndeplinească. Cu toate acesta, aceast nu este singurul scop pentru care Perseverance urmează să fie lansat.
Cercetătorii vor ca astfel să poată colecta date care să explice de ce Marte și Terra, formate din aceleași materiale au evoluat atât de diferit.
NASA și Agenția Spațială Europeană lucrează la un proiect de recuperare a unor mostre de roci de pe Marte. Oamenii de știință speră ca în viitorul apropiat să poată analiza aceste mostre cu instrumente care nu pot fi trimise atât de departe de Terra.
Oficialii NASA speră ca lansarea și amartizarea Perseverance să ofere date importante legate de modul în care instrumentele se comportă în mediile extraterestre. Cercetătorii explică faptul că aceste date vor reprezenta un avantaj important pentru aselenizarea din 2024, dar și pentru o potențială misiune cu echipaj uman către Marte.
La bordul roverului se află 23 de camere care vor fi folosite de către oamenii de știință pentru a coordona mișcările acestui pe diferitele tipuri de terenuri pe care le întâlnește.
La fel ca și în cazul misiunilor anterioare, imaginile produse de către aceste camere, fie ele editate sau nu, vor fi urcate pe site-ul NASA dedicat roverului Perseverance.
Ingenuity, elicopterul care va explora Marte alături de roverul Perseverance
NASA amână lansarea roverului Perseverance
Aglomerație spre Marte. Trei țări vor să trimită misiuni către Planeta Roșie
Roverul Perseverance al NASA a descoperit fosile în Australia