Criză alimentară în Coreea de Nord. Cât a ajuns să coste un pachet de cafea

Kim Jong Un are probleme interne mai mari decât lupta cu marele rival, SUA. Liderul nord-coreean trebuie să-şi hrănească poporul, iar opţiunile pe care le deţine sunt limitate. Cu graniţele închise, aprovizionarea cu alimente este dificilă pentru regimul de la Phenian.

Conducătorul ţării deschisese o întâlnire politică importantă în care a recunoscut situaţia sumbră cu care se confruntă acum Coreea de Nord. Aprovizionarea cu alimente a Coreei de Nord este dificilă şi „devine tensionată”, a spus Kim, potrivit agenţiei de stat.

• Coreea de Nord a eșuat pentru a șasea oară încercând să lanseze un satelit de spionaj
• Câți dintre copii consumă dulciuri cel puțin o dată pe zi?

Sectorul agricol nu şi-a revenit după daunele provocate de furtunile de anul trecut. De altfel, Kim a dat vina pe taifunuri pentru neîndeplinirea planului în agricultură.

Înlocuirea aprovizionării cu produse alimentare interne cu produse din import este, de asemenea, dificilă, deoarece graniţele sunt închise din cauza restricţiilor COVID-19.

În capitala Phenian, preţurile unor bunuri de bază ar fi crescut la niveluri ameţitoare. Experţii spun că preţurile la orez şi la combustibili sunt relativ stabile, dar preţurile la alte produse de bază, cum ar fi zahărul, uleiul de soia şi făina, au crescut. Preţul cartofilor s-a triplat în pieţe.

Un pachet de cafea a ajuns să valoreze şi peste 100 de dolari

Nu sunt singurele scumpiri. Locuitorii au observat creşteri la produse şi articole care nu sunt socotite de bază. Spre exemplu, un pachet mic de ceai negru se vinde cu aproximativ 70 de dolari, în timp ce un pachet de cafea a ajuns să valoreze şi peste 100 de dolari.

Aflat la putere în Coreea de Nord din 2011, Kim nu a dezvăluit amploarea dificultăţilor cu care se confruntă, dar Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite (FAO) a estimat recent că ţara este lipsită de aproximativ 860.000 de tone de alimente, echivalentul a puţin peste două luni de aprovizionare la nivel naţional.

Situaţia a fost suficient de gravă pentru ca, în aprilie, Kim să-i îndemne pe nord-coreeni să iasă la un marş, termenul folosit având legătură cu foametea devastatoare din Coreea de Nord din anii 1990, care a ucis sute de mii de oameni, potrivit Mediafax.

Specialiştii internaţionali consideră că economia planificată de către stat, sistem care funcţionează în Coreea de Nord, este pe cale să falimenteze, în condiţiile în care regimul nu-şi poate hrăni proprii cetăţeni.