Principalele motive de îngrijorare pentru tinerii din România – studiu

Educația, nivelul de corupție și protecția mediului sunt principalele motive de îngrijorare pentru tinerii români, născuți între anii 1983 și 2003, este concluzia unui studiu Deloitte.

Principalele motive de îngrijorare ale românilor din Generațiile Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) sunt educația și dezvoltarea abilităților personale și profesionale, nivelul de corupție din mediul de afaceri și din politică și protecția mediului, conform studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2021, realizat în 45 de țări din întreaga lume, inclusiv România.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

Cele mai mari preocupări ale exponenților Generației Millennials sunt legate de menținerea stării de sănătate (28%), șomaj (27%) și protecția mediului (26%), în timp ce cei din Generația Z pun pe primul loc protecția mediului (26%), urmată de șomaj (25%) și de menținerea stării de sănătate.

Pandemia de COVID-19 a creat incertitudine cu privire la viitorul financiar al celor două generații, astfel că 44% dintre românii Millennials sunt stresați în cea mai mare parte a timpului, ușor peste media globală de 41%. În cazul Generației Z, 51% dintre respondenții din România spun că sunt stresați aproape permanent, comparativ cu media globală de 46%.

Factorii majori de stres pentru Millennials și Generația Z

Cei mai importanți factori de stres sunt resimțiți mult mai intens în România în comparație cu media la nivel global, mai arată studiul. Astfel, pentru Millennials, sursele principale de stres sunt situația financiară pe termen lung (61% în România vs. 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români vs. 46% la nivel global), locul de muncă și perspectivele de carieră (56% vs. 41%), starea de sănătate fizică și mentală (51% vs. 33%).

Pentru Generația Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România vs. 47% global), urmat de aspectele ce țin de carieră (62% vs. 50%), situația financiară pe termen lung (58% vs. 48%) și starea de sănătate fizică și mentală (48% vs. 35%).

Conform studiului, citat de mediafax, în România, 80% dintre Millennials și 88% din cei din Generația Z spun că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a-și îmbunătăți viața proprie (față de 71%, respectiv 70%, la nivel global) și a comunității din care fac parte (68% dintre Millennials, 78% din Generația Z).

La nivel global, procentele sunt mult mai mici, cu aproape 20 de puncte procentuale în cazul Generației Z. În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generații spun că au respectat recomandările autorităților în domeniul sănătății publice.