Împrumuturile acordate de China lasă țările în curs de dezvoltare cu datorii ascunse de 385 miliarde dolari

Inițiativa chineză „Belt and Road” a făcut ca zeci de țări cu venituri mici și mijlocii să acumuleze „datorii ascunse” de 385 de miliarde de dolari către Beijing, susține un nou studiu, citat de CNBC.

AidData, un laborator de cercetare în domeniul dezvoltării internaționale cu sediul la College of William & Mary din Virginia, a analizat 13.427 de proiecte de dezvoltare chinezești în valoare totală de 843 de miliarde de dolari în 165 de țări, pe o perioadă de 18 ani, până la sfârșitul anului 2017.

• Trei turiști s-au pozat goi pe una dintre cele mai importante atracții din Namibia
• Peste 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc cu durere cronică

În ultimele două decenii, China a furnizat sume record țărilor în curs de dezvoltare, sprijinind atât proiecte din sectorul public, cât și din cel privat. Inițiativa „Belt and Road” este emblematică pentru politică externă a președintelui Xi Jinping; lansată în 2013 pentru a investi în aproape 70 de țări și organizații internaționale, a propulsat China pe o poziție dominantă la nivel mondial în ceea ce privește finanțarea internațională a dezvoltării.

SUA intenționează să dezvolte un program similar în America de Sud, iar UE a anunțat în septembrie că lansează un program mondial „Global Gateway”, ambele regiuni încercând să conteste influența financiară și geopolitică masivă a Chinei în țările în curs de dezvoltare.

China, cheltuieli de două ori mai mari pentru finanțarea dezvoltării internaționale decât SUA

În prezent, China cheltuiește cel puțin de două ori mai mult pentru finanțarea dezvoltării internaționale decât SUA și alte mari puteri economice, potrivit raportului AidData – aproximativ 85 de miliarde de dolari pe an. Cu toate acestea, această sumă este adesea sub formă de datorii, mai degrabă decât de ajutor, iar acest dezechilibru s-a accelerat în ultimii ani.

De la introducerea proiectului „Belt and Road”, China a emis 31 de împrumuturi la fiecare grant, potrivit raportului. Modalitățile de finanțare a acordurilor rămân oarecum opace, iar lipsa de informații detaliate a cauzat reticența investitorilor în ultimii ani în unele țări cu venituri mici și mijlocii, cum ar fi Zambia.

China a negat de mult timp că a împins țările în curs de dezvoltare în așa-numitele capcane ale datoriei, care ar putea deschide calea pentru ca Beijingul să preia active ca garanție pentru obligațiile de plată ale datoriilor neachitate. Încă de la crearea inițiativei, au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea ca împrumuturile să fie mai mari decât cele raportate oficial în multe țări cu venituri mici și mijlocii.

AidData estimează în mod colectiv că datoriile subraportate valorează aproximativ 385 de miliarde de dolari. CNBC a contactat ambasadele chineze din Londra și Washington pentru a comenta raportul AidData.

„În perioada de dinainte de BRI, majoritatea împrumuturilor chinezești în străinătate au fost direcționate către debitori suverani (adică instituții ale guvernului central)”, au declarat cercetătorii.

„Cu toate acestea, de atunci a avut loc o tranziție majoră: aproape 70% din împrumuturile chinezești în străinătate sunt acum direcționate către companii de stat, bănci de stat, vehicule cu scop special, societăți mixte și instituții din sectorul privat.”

42 de țări au în prezent o datorie față de China care depășește 10% din PIB-ul lor

Adesea, aceste datorii nu apar în bilanțurile guvernamentale, dar multe dintre ele sunt garantate de guvernele lor, ceea ce estompează granițele dintre datoria privată și cea publică și creează provocări fiscale pentru țări. Aceste garanții pot fi explicite sau implicite – în sensul că presiunea publică sau politică ar putea forța guvernul să salveze o companie aflată în dificultate financiară.

Cercetătorii au constatat că obligațiile de îndatorare ale acestor națiuni față de China sunt semnificativ mai mari decât estimează instituțiile internaționale de cercetare, agențiile de rating de credit sau organizațiile interguvernamentale.

Raportul susține că 42 de țări au în prezent o expunere la datoria publică față de China care depășește 10% din PIB-ul lor.

„Aceste datorii nu sunt raportate în mod sistematic în Sistemul de raportare a debitorilor (DRS) al Băncii Mondiale, deoarece, în multe cazuri, instituțiile guvernamentale centrale din țările cu venituri mici și mijlocii (LMIC) nu sunt principalii debitori responsabili de rambursare”, se arată în raport.

„Estimăm că guvernul mediu își subestimează obligațiile de rambursare reale și potențiale față de China cu o sumă echivalentă cu 5,8% din PIB.”

Această sumă s-ar ridica în mod colectiv la aproximativ 385 de miliarde de dolari, iar AidData a sugerat că gestionarea acestor datorii ascunse a devenit o „provocare majoră” pentru multe dintre țările afectate.