România urcă o poziție în topul calității vieții, ajunge pe 44

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România ocupă locul 44 din 168 de țări, urcând o poziție în clasamentul mondial, dar continuă să rămână pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială.

Studiul, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, arată că România înregistrează 78,41 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent, și se regăsește în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria și Bulgaria.

• De la medicina centrată pe pacient, la medicina centrată pe administrație?
• O plantă otrăvitoare a invadat Irakul și i-a luat pe toți prin surprindere

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 168 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.

„Ne-am fi așteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câțiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este ușor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenți și plini de resurse sunt oamenii, organizațiile și societățile atunci când se confruntă cu dificultăți mari și persistente. În același timp, toți ne-am dori să vedem România avansând de pe ultima poziției în Europa, lucru care nu s-a întâmplat anul acesta, în ciuda progresului înregistrat de țara noastră în toate cele trei categorii analizate – nevoi de bază, bunăstare și oportunități”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Pe primele locuri în topul calității vieții sunt țările nordice

În clasamentul mondial, România se regăsește în primele 50 de țări la toate cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 41), oportunități (locul 45) și bunăstare (locul 50). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru accesul la comunicații și informații (locul 35), siguranța personală (locul 38), drepturile personale (locul 41) și accesul la educație avansată (locul 43). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 85), sănătatea și bunăstarea (locul 81) și accesul la educația de bază (locul 73).

În 2021, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Finlanda și Danemarca, iar pe ultimele, Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud. Din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, Finlanda (2), Danemarca (3) și Suedia (7) sunt primele din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții. Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (21), fiind urmată de Cehia (22), Slovenia (26), Lituania (27), Slovacia (33), Letonia (34), Polonia (35), Croația (36), Ungaria (42), Bulgaria (43) și România (44).

Din 2011, indicele global a crescut cu 4,63 puncte, ajungând la 65,05 în 2021, deși avansurile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate. În perioada 2011-2021, 147 dintre țările analizate (86%) au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale. În ultimii zece ani, nouă coordonate s-au îmbunătățit la nivel global: accesul la informație și comunicații, apă și salubritate, locuință, acces la educație avansată, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la educație de bază, sănătate și bunăstare, calitatea mediului și libertate personală și de a alege. Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea și siguranța personală au stagnat.

Țările cu un indice ridicat de progres social, care au un venit mai mare, tind să înregistreze cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. Australia (pe locul 11) și Statele Unite (pe locul 24) sunt printre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, la fiecare nivel de dezvoltare există țări care au fost foarte eficiente în eforturile de îmbunătățire a standardelor de viață și a calității vieții chiar și emițând niveluri mai modeste de gaze cu efect de seră. Țări cu un nivel remarcabil privind calitatea vieții și bunăstarea socială, precum Suedia (locul 7) și Costa Rica (38), emit gaze cu efect de seră la niveluri relativ scăzute în comparație cu țările care înregistrează un PIB similar pe cap de locuitor cu acestea, depășindu-le pe acestea din urmă în multe aspecte privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Țările care au înregistrat scoruri mai mici în ceea ce privește progresul social au avut un procent mai mare de cetățeni care au trecut prin depresie în timpul pandemiei de COVID-19.

(sursa: Mediafax)