Dieta nordică săracă în proteine ar putea fi cheia pentru bebelușii mai fericiți
Bebelușii hrăniți cu porții din noua dietă nordică din fructe de pădure, rădăcinoase și legume, precum și lapte matern sau lapte praf – de la vârsta de 4-6 luni, mâncau aproape dublu față de numărul de legume – cu 46% mai mult, decât cei hrăniți cu o dietă convențională – până la vârsta de 18 luni.
Cercetătorii de la Universitatea din Umeå, Suedia, Centrul pentru Epidemiologie al Consiliului Stockholm și Universitatea din California, SUA, au urmărit două grupuri de bebeluși de la vârsta de 4-6 luni până la 18 luni, ca parte a studiului OTIS. Un total de 250 de bebeluși au participat și 82% au finalizat procesul, indică Eurek Alert.
Studiul a constatat diferențe semnificative în obiceiurile alimentare ale copiilor mici din cele 2 grupuri. Cei care urmau noua dietă nordică, cărora li s-au furnizat rețete nordice de mâncare pentru copii, produse alimentare pentru copii cu un conținut redus de proteine și au oferit sprijin părinților prin intermediul rețelelor sociale, au consumat cu 42-45% mai multe fructe și legume, în comparație cu cei care au fost hrăniți cu dieta convențională recomandată în prezent de Agenția Alimentară Suedeză.
Noua dietă nordică săracă în proteine
În timp ce consumul de fructe în cadrul grupului convențional a rămas constant, bebelușii hrăniți cu dieta convențională și-au redus consumul de legume cu 36% între 12-18 luni.
Bebelușii hrăniți dieta nordică au avut un aport mediu de proteine cu 17-29% mai mic decât cei hrăniți cu dieta convențională la vârsta de 12-18 luni. Reducerea proteinelor din grupul alocat dietei nordice a fost înlocuită cu mai mulți carbohidrați din legume, nu cu mai multe cereale alături de un plus de grăsime din uleiul de rapiță.
Cercetătorul principal Dr. Ulrica Johansson, doctor în medicină în pediatrie și dietetician înregistrat la Universitatea din Umeå, Suedia, a spus că nu pare să existe efecte negative de la un aport mai mic de proteine.
„Nu au existat efecte negative asupra duratei de alăptare, a cantității de fier sau a creșterii”
Comentând descoperirile, dr. Johansson spune: „O dietă nordică cu proteine reduse, introdusă copiilor naivi la acest model de alimentație, a crescut aportul de fructe, fructe de pădure, legume și rădăcini, stabilind un model alimentar preferabil care durează o perioadă de peste 12 luni.”
„Nu au existat efecte negative asupra duratei alăptării, a cantității de fier sau a creșterii.” „O dietă nordică cu conținut redus de proteine este sigură, fezabilă și poate contribui la o alimentație durabilă și sănătoasă în timpul copilăriei și al copilăriei timpurii”, a adăugat ea.
Noua cercetare ar putea deschide calea către lărgirea spectrului de gust la sugari și ar putea oferi o strategie eficientă pentru insuflarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase la începutul vieții.
Dieta mai săracă în proteine
Dieta nordică are un aport mai mare de fructe, fructe de pădure, legume, ierburi, ciuperci, tuberculi și leguminoase – produse la nivel regional și sezonier, precum și cereale integrale, grăsimi și uleiuri vegetale, pește și ouă și un aport mai mic de dulciuri, deserturi și lactate, carne și produse din carne.
Fructele tipice nordice includ fructele de cătină, merișorul, zmeura și afinele, precum și legumele bogate în fibre, cum ar fi napul, sfecla, rădăcina de țelină, morcovii, păstârnacul, varza, broccoli, conopida și varza kale.
Președintele Comitetului de Nutriție ESPGHAN, profesorul Jiri Bronsky, a declarat: „Autorii au demonstrat un efect semnificativ al dietei la vârsta de 12 și 18 luni a copiilor. Grupul cu dietă nordică a consumat mai multe fructe și legume și mai puține proteine decât grupul de control. Dieta nordică a fost bine tolerată și nu a afectat negativ creșterea copilului sau durata alăptării. Foarte important, această cercetare demonstrează că această dietă este sigură, fezabilă și expune copiii la o varietate de arome care pot influența preferințele alimentare de lungă durată.”
Vă mai recomandăm și:
Cum a transformat dieta câinele străvechi în cel mai bun prieten al omului?
Dieta bogată în fibre, asociată cu o rezistență mai mică la antibiotice