Cine este de vină pentru creșterea prețurilor la alimente din întreaga lume?

Creștere de aproximativ 20% în acest an la prețurile alimentelor ar fi un rezultat al sistemului care concentrează puterea și profiturile în mâinile câtorva companii.

Creșterea prețurilor la alimentele din întreaga lume este rezultatul unui sistem alimentar „defect” care îi defavorizează pe cei săraci și concentrează puterea și profiturile în mâinile celor puțini, au spus experții în alimentație.

• Experții avertizează că bolile transmise de țânțari se răspândesc în Europa din cauza crizei climatice
• Reacția șefului TikTok după promulgarea legii care interzice aplicația în SUA

Creșterea prețurilor la alimente provoacă suferință pe scară largă în țările în curs de dezvoltare și chiar și în lumea bogată. Combinația dintre prețurile ridicate la alimente și combustibili amenință milioane de oameni. Prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 20% în acest an, iar aproximativ 345 de milioane de oameni se confruntă cu insecuritate alimentară acută, comparativ cu 135 de milioane înainte de pandemia de COVID-19, indică The Guardian.

Alex Maitland de la Oxfam a declarat că actuala criză a fost „ultimul dintr-o serie lungă de eșecuri în sistemul alimentar global”, care a devenit și mai fragil din cauza vremii extreme și a crizei climatice, a revoltelor economice și pandemiei.

Implicațiile războiului din Ucraina

„Războiul din Ucraina a provocat o volatilitate masivă a prețurilor alimentelor și o întrerupere a aprovizionării cu alimente la nivel global, dar aceasta este doar cea mai recentă lovitură cu care se confruntă un sistem alimentar global care a fost deja stricat. Lanțurile alimentare globale sunt dominate de un număr mic de corporații multinaționale. Nu este surprinzător că aceste corporații pot obține profituri atât de masive”, mai spune acesta.

Companiile ABCD (Archer-Daniels-Midland, Bunge, Cargill și Louis Dreyfus), care controlează 70-90% din comerțul global cu cereale, au făcut profituri record, deoarece prețurile alimentelor au crescut în urma războiului din Ucraina. Se pare că unii și-au mărit și marjele de profit, punând și mai multă presiune asupra consumatorilor.

Participanții sunt îngrijorați de faptul că semințele și substanțele chimice agricole sunt controlate în mod similar de o mână de companii, doar trei multinaționale, Bayer-Monsanto, Dupont-Dow și Chem-China Syngenta, controlând 60% din comerț. Printre comercianții cu amănuntul a avut loc și o consolidare, doar 10 întreprinderi alimentare reprezentând jumătate din toate vânzările de alimente din UE.

Consumatorii nu sunt singurele victime

Consumatorii nu sunt singurele victime pentru că și fermierii se luptă să își câștige existența atunci când marile companii abuzează de dominația lor. „Oamenii care produc și cumpără alimente sunt cei care suferă de un sistem care pune profiturile acționarilor peste oameni. Jumătate dintre cei subnutriți din lume sunt fermieri mici și familiile lor. Cei mai săraci cheltuiesc mult mai mult din venitul lor pe hrană decât cei mai bogați”, a spus Maitland.

„Fermierii nu au control asupra stabilirii prețurilor și sunt din ce în ce mai săraci pentru asta. Se estimează că 25% dintre gospodăriile agricole din Marea Britanie trăiesc sub pragul sărăciei”, a declarat Vicki Hird, șef al agriculturii durabile la Sustain, o coaliție de grupuri ale societății civile din Marea Britanie.

„Actuala criză alimentară nu este una nouă, doar a fost accelerată din cauza invaziei Ucrainei și dacă guvernele nu recunosc acest lucru și nu acționează pentru a aborda cauzele reale, profiturile corporative în detrimentul veniturilor agricultorilor, salariile muncitorilor, consumatorii și mediul înconjurător, doar vom trece de la această criză la alta”, a mai declarat aceasta.

Este nevoie de intervenția guvernelor

Ea a cerut acțiuni guvernamentale pentru a opri cele mai grave abuzuri și a restabili echilibrul în sistemul alimentar. „Reglementarea puternică a lanțului de aprovizionare și reducerea speculațiilor financiare asupra culturilor alimentare sunt esențiale pentru a ne asigura că toată lumea are suficientă hrană acum și în viitor.”

Tim Lang, profesor emerit de politici alimentare la City, Universitatea din Londra, a declarat că atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare văd impactul anilor de distorsiuni tot mai mari pe piețele alimentare. „Nu acordăm suficientă atenție alimentelor. Există multă atenție pe piețele de energie, dar nu atât de mult pe alimente”, a spus el. Concentrarea puterii în mâinile câtorva companii a creat o piață mai puțin transparentă, așa că a fost greu de judecat dacă sau unde se petreceau profituri sau speculații periculoase. Dar acesta a fost doar un aspect al unui sistem alimentar care nu funcționează în interesul consumatorilor sau al fermierilor, a spus el.

„Trebuie să regândim sistemul alimentar. Oamenii nu își pot permite o dietă sănătoasă, iar aceasta este o problemă foarte serioasă. Mulți oameni fac o sumă uriașă de bani din alimente, dar producătorii de alimente primesc aproximativ 8% din cei 250 de miliarde de lire sterline pe an pe care îi cheltuim pe alimente”, a spus el.

Vă mai recomandăm și:

Securitatea alimentară mondială, în pericol după invadarea Ucrainei (DOCUMENTAR)

Criză alimentară fără precedent în lume. Milioane de oameni, în pragul foametei

Mărturiile lui Mircea Dinescu despre perioada în care a fost hăituit de Securitate

ONU anunță că anul pandemiei a fost marcat de creșterea nivelului de foamete în lume