Orezul modificat genetic, cheia în stoparea foametei în lume?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Copierea unei gene cheie ar putea ajuta la hrănirea a sute de milioane de oameni din întreaga lume care se confruntă cu deficiențe nutriționale.

Alimentele modificate genetic au potențialul de a hrăni sutele de milioane de oameni din întreaga lume care sunt subnutriți. Având în vedere beneficiile pe care le aduce modificarea genomului mâncării noastre, un nou studiu publicat în Science ar putea oferi un compromis util: o modalitate de a îmbunătăți randamentul unei culturi esențiale fără a adăuga gene din organisme diferite.

,,Orezul este una dintre cele mai importante culturi, deoarece este un aliment de bază pentru aproape jumătate din populația lumii”, spune pentru Inverse Wenbin Zhou, genetician la Programul național de cercetare și dezvoltare cheie din China și co-autor al studiului.

Prin duplicarea unei gene cheie, o echipă de cercetători din China a reușit să creeze o tulpină de orez agricol care produce cu până la 40% mai multe boabe.

Un aliment de bază pentru aproape jumătate din populația lumii

Dacă va fi adoptată la scară largă, această tehnică revoluționară are potențialul de a hrăni mai mulți oameni cu mai puține resurse.

Din nefericire, orezul este o cultură deosebit de mare consumatoare de resurse. Are nevoie de mult pământ și apă pentru a crește, iar randamentul orezului ar putea scădea cu aproximativ 40% până în 2100 din cauza intensificării schimbărilor climatice. De aceea, devine rapid necesară creșterea randamentului orezului, alături de alte culturi de bază care sunt în pericol.

În ciuda utilității sale crescânde, consumul de orez modificat genetic nu este pe placul tuturor. De fapt, a stârnit dezbateri aprinse timp de decenii.

În plus, reproducerea de noi tipuri de orez nu este foarte utilă, deoarece s-a demonstrat că îmbunătățește randamentul doar cu aproximativ 1 % în fiecare an. Prin urmare, pentru a ține pasul cu schimbările climatice și cu creșterea populației globale, oamenii de știință precum Zhou apelează la ingineria genetică.

Mai mulți oameni hrăniți, mai puține resurse utilizate

Pentru a crea noua lor tulpină, echipa lui Zhou a examinat mai întâi un grup de 118 gene ale orezului asociate cu creșterea plantelor. ,,Ne-am concentrat în principal pe genele care sunt induse sau răspund simultan atât la azot, cât și la lumină”, spune Zhou.

Cercetătorii au identificat 13 gene care s-au activat atunci când plantele au fost cultivate în soluri sărace în azot și cinci care au fost asociate cu creșterea absorbției de azot. Apoi au inserat în genomul plantei o copie suplimentară a uneia dintre aceste gene cheie de stimulare a azotului, cunoscută sub numele de OsDREB1C. În cele din urmă, au germinat aceste plante, alături de orez nemodificat și orez cu gena OsDREB1C suprimată.

După cum s-a dovedit, plantele cu o copie suplimentară a OsDREB1C au produs boabe care au fost atât mai mari ca dimensiune, cât și mai abundente în comparație cu omologii lor nemodificați.

,,Am fost surprinși și încântați de acest lucru”, spune Zhou.

Tehnica, aplicată și în cazul grâului?

Autorii noului studiu speră că orezul lor nu va provoca agitație. ,,Ceea ce am introdus este gena originală din genomul orezului”, spune Zhou. În loc să împrumute o genă de la un alt organism, cercetătorii au trimis pur și simplu una dintre genele care favorizează creșterea plantei la supraîncărcare prin duplicarea ei – acest lucru se întâmplă tot timpul în natură.

În plus, noul orez a fost creat pornind de la un soi de orez care este deja cultivat în mod obișnuit în afara laboratorului, fiind crescut cu gândul la aromă și textură, scrie Inverse.

Această cercetare recentă acționează efectiv ca o dovadă a conceptului, demonstrând că modificarea genei specifice funcționează în afara soiurilor de orez de laborator. Oamenii de știință suspectează că aceeași modificare ar putea avea efecte similare de creștere a randamentului și în cazul altor culturi de bază, inclusiv în cazul grâului, care constituie baza a aproximativ o treime din dieta mondială.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Vremea pune în pericol aprovizionarea globală cu orez

Găinile au fost ademenite din copaci cu orez, sugerează noi cercetări. De ce le venerau oamenii timpurii?

Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?

Un studiu arată că cei mai înalți oameni din lume au început să se micșoreze