Limitarea poluării ar putea preveni următoarea „pandemie tăcută”, arată un raport al ONU

Limitarea și grija în fața poluării mediului, în special a cursurilor de apă, sunt esențiale pentru a controla superbacteriile din ce în ce mai periculoase, care ar putea ucide zeci de milioane de oameni până la jumătatea secolului, potrivit unui raport al ONU, publicat recent. 

Superbacteriile, adică acele tulpini de bacterii rezistente la antibiotice, au ucis 1,29 de milioane de oameni în 2019, potrivit estimărilor, iar Organizația Mondială a Sănătății a transmis că rezistența la antimicrobiene (RAM) este una dintre principalele amenințări globale la adresa sănătății, pe termen scurt.

• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
• De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?

În jur de zece milioane de decese ar putea apărea anual până în 2050 din cauza rezistenției la antimicrobiene, potrivit unui nou raport al ONU.

Poluarea, un factor determinant al dezvoltării și transmiterii RAM

Dezinfectanții, antisepticele, antibioticele care pot ajuta microbii să devină mai puternici sunt peste tot, de la pasta de dinți și șampon, până la laptele de vacă și apele reziduale.

Poluarea este un factor-cheie în „dezvoltarea, transmiterea și răspândirea” RAM, făcând apel la acțiuni urgente de curățare a mediului, se arată în același raport.

„Odată cu creșterea poluării și lipsa de gestionare a surselor de poluare, combinate cu RAM în mediul clinic și spitalicesc și în agricultură, riscurile sunt în creștere”, se arată în raportul Programului ONU pentru Mediu.

Rezistența antimicrobiană este un fenomen natural, dar utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor la oameni, animale și plante a agravat problema. Acest lucru înseamnă că antibioticele ar putea să nu mai funcționeze pentru a combate chiar infecțiile pentru tratarea cărora au fost concepute.

Mai multe sectoare economice agravează problema

Raportul ONU a precizat că poluarea mediului înconjurător din sectoare economice cheie a agravat problema, și anume din sectoarele de producție farmaceutică și chimică, alături de agricultură și sănătate.

De asemenea, erbicidele folosite pentru a controla buruienile din ferme pot crește RAM, în timp ce metalele grele contribuie, de asemenea, la această problemă.

Odată ce antimicrobienele pătrund în mediul înconjurător, acestea se infiltrează în lanțul alimentar, fiind găsite în pești și în bovine.

„Pandemia tăcută”

Genele rezistente la antimicrobiene sunt prezente în cursurile de apă din întreaga lume, de la râul Gange din India la râul Cache la Poudre din statul american Colorado, potrivit studiului ONU.

„Aceasta este o problemă reală, deoarece râurile sunt adesea sursa apei noastre potabile”, a declarat Jonathan Cox, lector principal de microbiologie la Universitatea Aston din Marea Britanie, potrivit Science Alert.

„Este deja pandemia tăcută. Devine următoarea pandemie fără ca noi să o recunoaștem cu adevărat”, a avertizat Cox, care nu are legătură cu studiul ONU.

Care sunt soluțiile?

ONU a îndemnat guvernele și grupurile internaționale să abordeze „sursele-cheie de poluare”, inclusiv canalizarea, deșeurile urbane, furnizarea de servicii medicale, producția farmaceutică și sectoarele de culturi intensive.

Un răspuns este să ne concentrăm asupra abordărilor clinice, cum ar fi îmbunătățirea testării rapide a infecțiilor, astfel încât antibioticele să nu fie prescrise incorect.

O altă soluție este îmbunătățirea gestionării apelor reziduale pentru a elimina antimicrobienele. Dar astfel de procese sunt complicate și costisitoare.

Vă mai recomandăm și: 

Solul afectat de poluarea aerului elimină carbon cu efect de seră

Rezistența la antibiotice ucide acum mai mulți oameni decât HIV/SIDA sau malaria

Un medicament antimicrobian, eficient împotriva infecției cu SARS-CoV-2

Cum ne protejează ADN-ul străvechi din genomul uman împotriva infecțiilor?