Un studiu dezvăluie cum s-a adaptat ciuma în ultimii 1.500 de ani

Ciuma s-a adaptat pentru a supraviețui la trei pandemii majore din ultimii 1.500 de ani, arată un nou studiu publicat în Science.

Cercetătorii de la Institutul Pasteur din Franța au analizat probe de Yersinia pestis din cele trei pandemii: ciuma lui Iustinian (sec. 6-8), Moartea Neagră (începând din 1300) și pandemia din 1850 care continuă și astăzi.

• Cercetătorii au aflat de ce mătasea și pânza de păianjen sunt atât de rezistente și flexibile
• Cum s-a transformat un deșert din nord-vestul Chinei într-un uriaș rezervor natural de carbon?

Descoperirea surprinzătoare este că bacteria a evoluat pentru a deveni mai puțin virulentă și mai puțin mortală în timp. Prin provocarea unor infecții mai puțin severe, ciuma a avut mai multe șanse să se răspândească între oameni, prelungind astfel durata pandemiilor.

„Bacteriile ciumei au o importanță deosebită în istoria umanității”

Teoria a fost confirmată prin infectarea șobolanilor cu probe recente de ciumă, demonstrând că boala a durat mai mult când virulența a scăzut.

„Bacteriile ciumei au o importanță deosebită în istoria umanității, de aceea este important să știm cum s-au răspândit aceste epidemii”, explică microbiologul Javier Pizarro-Cerda.

Cercetarea ar putea ajuta la înțelegerea modului în care alte pandemii viitoare ar putea evolua.