Câți dintre copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate și-au revăzut familia în această vară

Părinții a 36% dintre copii intenționează să vină în vacanța de vară în România, în timp ce părinții a 41% nu vor putea veni, invocând în proporție de peste 75% motive financiare, dificultatea de a-și lua concediu în această perioadă sau faptul că au fost acasă de Paști sau vor veni de Crăciun.

Restul de 23% sunt indeciși, arată datele colectate în cadrul anchetei în rândul beneficiarilor programului Salvați Copiii România, destinat copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate realizată în luna iulie. Aproape 10% dintre copii vor merge ei în vacanță la părinți, peste hotare.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

În ceea ce privește provocările cu care se confruntă părinții, un alt sondaj efectuat de Salvați Copiii, a arătat că puțin peste trei sferturi (77,5%) dintre respondenți consideră că menținerea legăturii emoționale cu copilul/copiii din România reprezintă principala provocare pe care o întâmpină ca părinte aflat la muncă peste hotare. Pe locul doi sunt indicate problemele de integrare culturală și adaptare în țara de rezidență, menționate de aproximativ 25% dintre părinți, urmate de comunicarea cu instituțiile din România (școala/grădinița copilului, primărie, instituții fiscale etc.), specificată de 18% dintre respondenți.

„Menținerea unei legături constante cu copiii rămași în țară este esențială”

În ceea ce privește aspectele care cred că ar îmbunătăți comunicarea dintre părinți și copiii rămași acasă, 81% dintre părinți indică necesitatea de a avea timp mai mult dedicat comunicării cu copilul/copiii, 21% timp mai mult dedicat comunicării cu persoanele în grija cărora se află copilul/copiii, 19% necesitatea suportului psihologic pentru copii, iar 12,4% necesitatea de resurse educaționale legate de comunicare eficientă.

Necesitățile pe care le resimt părinții plecați la muncă în străinătate cu privire la creșterea copiilor (au fost rugați să evidențieze maxim două opțiuni) constau în: resurse pentru menținerea unei relații sănătoase și apropiate cu copiii de la distanță – menționate de 57% dintre părinți, suport pentru gestionarea relațiilor cu persoanele care au grijă de copii (bunici, rude) – 29% dintre părinți, resurse educaționale pentru copii – 26% dintre părinți, consiliere psihologică pentru părinți – 18%, informații despre drepturile și serviciile disponibile în țara de rezidență – 15%, alocația europeană pentru copii – 15%, grupuri de suport pentru părinți din diaspora – 15%, consiliere juridică privind drepturile și obligațiile parentale – 8% dintre părinți.

„Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”

„Menținerea unei legături constante cu copiii rămași în țară este esențială, fiind o ancoră emoțională și psihologică ce le oferă stabilitate și încredere. Lipsa acesteia îi poate face să se simtă pierduți și nesiguri. Această preocupare se află în centrul eforturilor specialiștilor Salvați Copiii implicați în programul dedicat lor, motiv pentru care, pe lângă serviciile oferite copiilor și persoanelor care îi au în grijă, intervenția Salvați Copiii urmărește să întărească aceste legături. Proiectul derulat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni vizează în mod direct părinții aflați peste hotare.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

În acest context, Salvați Copiii anunță proiectul „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și destinat părinților români care muncesc în străinătate. Inițiativa face parte din campania națională cu același nume, demarată recent de organizație, care reunește mai multe acțiuni sub același concept, adresându-se nu doar părinților din diaspora, ci și persoanelor în grija cărora rămân copiii, membrilor comunității și specialiștilor din asistență socială și educație, cu scopul de a sprijini bunăstarea emoțională a celor mici.

Scopul proiectului este creşterea gradului de conştientizare a părinţilor români care muncesc în alte state cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas şi a legăturii cu comunitatea de proveniență.