Copiii învățați să aibă compasiune au obiceiuri alimentare mai sănătoase

O nouă analiză bazată pe date dintr-un studiu longitudinal, care a urmărit copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani, a scos la iveală o asociere surprinzătoare: copiii învățați să aibă compasiune (comportamente prosociale) aveau șanse mai mari să mențină obiceiuri alimentare sănătoase în adolescență.

Rezultatele, publicate în American Journal of Preventive Medicine, sugerează că încurajarea prosocialității pe parcursul copilăriei ar putea reprezenta o strategie nouă de promovare a unei alimentații sănătoase.

Cercetătorii au analizat date din Millennium Cohort Study, un studiu național reprezentativ care a urmărit, timp de peste 20 de ani, copii născuți în Regatul Unit.

Părinții au raportat dacă micuții lor manifestau comportamente de ajutor, bunătate, grijă și cooperare atunci când aveau 5, 7 și 11 ani. Ulterior, cercetătorii au verificat dacă aceste comportamente erau corelate cu consumul auto-raportat de fructe și legume în adolescență (la 14 și 17 ani).

Ce au descoperit cercetătorii despre copiii învățați să aibă compasiune?

„Prea des, ne concentrăm pe ce nu merge bine în viața tinerilor, dar ceea ce auzim în mod repetat de la ei este că s-au săturat de această perspectivă negativă. Vor ca adulții să fie mai atenți la ceea ce merge bine, inclusiv la contribuția lor în familie și comunitate”, afirmă Farah Qureshi, autoare principală a studiului și cadru didactic la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health (SUA).

„Studiile anterioare au arătat că activitățile de ajutorare (precum voluntariatul) sunt asociate cu o sănătate mai bună la vârstnici. Noi am vrut să înțelegem dacă aceste tipuri de comportamente le aduc beneficii și tinerilor, concentrându-ne pe o gamă mai largă de acțiuni prosociale: bunătate, cooperare, grijă pentru ceilalți”, continuă ea.

Concluziile au arătat că copiii învățați să aibă compasiune, indiferent de vârstă, au avut șanse mai mare să își păstreze obiceiurile alimentare sănătoase în adolescență, o perioadă în care alegerile dietetice formează tipare ce pot influența sănătatea pe tot parcursul vieții.

„Comportamentele prosociale, precum atenția față de sentimentele celorlalți, împărțirea, ajutorarea unei persoane rănite sau supărate, bunătatea și voluntariatul, pot influența sănătatea prin consolidarea legăturilor sociale ale copiilor și prin îmbunătățirea funcționării psihologice, ceea ce duce la o dispoziție mai bună, un scop mai clar, un sentiment de competență și o capacitate mai mare de a gestiona stresul. Toate acestea, la rândul lor, pot ghida alegerile legate de sănătate”, explică Julia K. Boehm, autoare a studiului și profesoară la Chapman University (SUA).

Noi strategii de promovare a sănătății

Studiul are puncte forte importante: un eșantion numeros, o durată mare de urmărire și ajustări statistice ample. Totuși, autorii recunosc că anumite aspecte ale mediului familial, precum stilul parental, pot fi factori pe care nu îi pot controla. Au fost totuși luați în calcul factori precum comportamentele alimentare din copilărie, statutul socio-economic și situația maritală a părinților.

Analiza subliniază un potențial atu pentru sănătate, comportamentul prosocial, care poate genera efecte pozitive de-a lungul vieții. Rezultatele longitudinale susțin concluzii anterioare din studii transversale, conform cărora prosocialitatea în rândul tinerilor este asociată cu obiceiuri mai sănătoase, inclusiv o dietă mai echilibrată, scrie Medical Xpress.

Laura D. Kubzansky, coautoare și profesoară la Harvard T.H. Chan School of Public Health (SUA), evidențiază faptul că intervențiile centrate pe punctele forte pot deschide calea către strategii creative de promovare a sănătății, care valorifică valorile împărtășite de tineri, precum bunătatea și cooperarea.

„Trăim vremuri divizate, în care empatia poate părea subestimată. Acest studiu ne reamintește puterea bunătății și a compasiunii, nu doar pentru cei care le primesc, ci și pentru cei care le oferă. Cultivarea acestor calități la copii ar putea fi o cale nouă și importantă de promovare a sănătății publice”, concluzionează dr. Qureshi.

Vă recomandăm să citiți și:

„Ipoteza beției”: Să fie alcoolul cel care a dus la ascensiunea civilizației umane?

Alergia la spermă: motivul extrem de rar pentru care o femeie nu poate rămâne însărcinată

Ce înseamnă să trăiești o viață bună și cât de ușor o poți avea?

De ce dormim diferit în funcție de vârstă?