Obiceiul nociv la care să renunți pentru a preveni demența

Concluziile se adaugă dovezilor că renunțarea la țigări poate ajuta la prevenirea demenței, dar oamenii de știință subliniază că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma această legătură.

Studiul, realizat de o echipă de la University College London și publicat în revista Lancet Healthy Longevity, a examinat impactul fumatului asupra declinului cognitiv legat de vârstă, care apare atunci când capacitatea unei persoane de a gândi, învăța și memora se înrăutățește odată cu înaintarea în vârstă, conform The Independent.

Cercetarea a inclus date de la 9.436 de persoane cu vârsta de peste 40 de ani din 12 țări. Jumătate dintre acestea renunțaseră la fumat, în timp ce cealaltă jumătate continuase să fumeze.

Cercetătorii au afirmat că „legătura dintre fumat și sănătatea cognitivă este bine stabilită”, chiar și în rândul pacienților mai în vârstă, dar beneficiile pe termen lung ale renunțării la fumat sunt „mai puțin clare”.

Oamenii își pot menține sănătatea cognitivă mai mult timp dacă renunță la fumat

Analiza testelor care au măsurat memoria și fluența verbală a arătat că scorurile persoanelor care au renunțat la țigări au scăzut mai lent în cei șase ani de după renunțare. Pentru fumătorii care au renunțat la fumat, rata de declin a fost cu aproximativ 20% mai lentă pentru memorie și cu 50% mai lentă pentru fluența verbală.

„Studiul nostru sugerează că renunțarea la fumat poate ajuta oamenii să mențină o sănătate cognitivă mai bună pe termen lung, chiar și atunci când avem peste 50 de ani sau mai mult când renunțăm”, a declarat dr. Mikaela Bloomberg, de la Institutul de Epidemiologie și Sănătate al UCL.

„Știm deja că renunțarea la fumat, chiar și la o vârstă mai înaintată, este adesea urmată de îmbunătățiri ale sănătății fizice și ale stării de bine. Se pare că, și pentru sănătatea noastră cognitivă, nu este niciodată prea târziu să renunțăm”, a adăugat aceasta.

Efectele fumatului, mai nocive pentru cei de vârstă mijlocie

Medicul a subliniat că această constatare este deosebit de importantă, deoarece fumătorii de vârstă mijlocie și în vârstă sunt mai puțin dispuși să încerce să renunțe la fumat decât grupurile mai tinere, dar suferă în mod disproporționat de efectele nocive ale fumatului.

„Dovezile că renunțarea la fumat poate sprijini sănătatea cognitivă ar putea oferi o nouă motivație convingătoare pentru acest grup să încerce să renunțe la fumat”, a spus Bloomberg. „De asemenea, în timp ce factorii de decizie se confruntă cu provocările unei populații în curs de îmbătrânire, aceste descoperiri oferă un motiv în plus pentru a investi în controlul tutunului.”

Coautorul prof. Andrew Steptoe, tot de la Institutul de Epidemiologie și Sănătate al UCL, a precizat că încetinirea declinului cognitiv este legată de un risc mai mic de demență.

„Aceste descoperiri se adaugă dovezilor care sugerează că renunțarea la fumat ar putea fi o strategie de prevenire a bolii. Cu toate acestea, vor fi necesare cercetări suplimentare care să examineze în mod specific demența pentru a confirma acest lucru”, a declarat profesorul Steptoe.

Ultimul sondaj anual al populației realizat de Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie estimează că aproximativ 11,9% dintre persoanele cu vârsta de peste 18 ani – sau echivalentul a aproximativ șase milioane – fumau țigări în Marea Britanie în 2023. Este cea mai mică proporție de fumători actuali de când ONS a început să înregistreze aceste date în 2011.

Care persoane sunt cele mai predispuse să fumeze?

Cifrele sugerează că persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani erau cele mai predispuse să fumeze, cu 14%, în timp ce persoanele cu vârsta peste 65 de ani erau cele mai puțin predispuse să fumeze, cu 8,2%.

Dr. Julia Dudley, șefa departamentului de cercetare la Alzheimer’s Research UK, a comentat concluziile studiului: „Fumatul este asociat cu multiple afecțiuni grave, inclusiv cancer, boli de inimă și demență, în special boala Alzheimer și demența vasculară. Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta aceste boli.”

Medicul a precizat însă că, deoarece acesta este un studiu observațional, el sugerează doar o legătură între declinul cognitiv și renunțarea la fumat. „Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege dacă alți factori au contribuit la aceste diferențe, cum ar fi diferențele demografice, contextul socio-economic sau consumul de alcool”, a spus Dudley.

Profesorul Paresh Malhotra, liderul grupului de la Centrul pentru Cercetare și Tehnologie în Domeniul Demenței al Institutului de Cercetare din Marea Britanie și șeful diviziei de neurologie la Imperial College London, a declarat că este din ce în ce mai clar că ceea ce este bun pentru inimă și vasele de sânge este bun și pentru creier și gândire.

„Acest studiu realizat de UCL oferă dovezi suplimentare, arătând că renunțarea la fumat după vârsta de 40 de ani este asociată cu o memorie și abilități lingvistice mai bune decât în cazul persoanelor care continuă să fumeze”, a spus Malhotra. „Acest lucru adaugă un impuls suplimentar necesității de a ajuta cât mai multe persoane, indiferent de vârstă, să renunțe complet la fumat”.