Ce este atlasul mirosurilor urbane? Cum pot fi „citite” orașele pe baza parfumurilor stradale

Orașele au propriile arome pe tot parcursul anului. O cercetătoare britanică a decis să le documenteze într-un atlas neobișnuit, dedicat așa-numitelor „peisaje olfactive” urbane.

Dr. Kate McLean-MacKenzie, designer și cercetător la Universitatea din Kent, spune că interesul său pentru miros a apărut în urmă cu aproximativ 15 ani, când a observat o lacună în modul în care oamenii comunică și arhivează experiențele senzoriale.

„Putem înregistra și distribui imagini și sunete, dar aproape că nu există modalități de a surprinde și transmite mirosul. Este un simț care lipsește din arhivele noastre culturale”, a explicat ea.

Din acest motiv, McLean-MacKenzie a început să cartografieze mirosurile orașelor, implicând voluntari în așa-numite „plimbări olfactive”. Participanții sunt invitați să noteze ce mirosuri percep, cât de intense sunt, cât durează, dacă le plac sau nu și ce amintiri sau asocieri le provoacă.

„Analizez aceste date și le transform în hărți vizuale și într-o narațiune culturală despre ce ne spun mirosurile despre un oraș. Este o interpretare umană, subiectivă, axată pe poveștile pe care le declanșează mirosurile”, a spus cercetătoarea.

Până acum, proiectul a inclus peste 40 de orașe, printre care Glasgow, Edinburgh, Canterbury, Amsterdam, Paris, Verona, Kiev și Kolkata. Hărțile surprind caracterul efemer al mirosurilor, indicând sursa lor într-un anumit moment și modul în care pot fi purtate de vânt.

Un participant din New York a descris, de exemplu, un miros drept „mirosul visurilor spulberate”, potrivit The Guardian.

„Era vorba despre mirosul de bere stătută de pe trotuar, noaptea târziu, când te întorci singur acasă”, a relatat McLean-MacKenzie.

Deși simțul mirosului uman a fost mult timp subestimat, studii recente arată că oamenii pot distinge mirosuri apărute la doar câteva zeci de milisecunde distanță. Pentru cercetătoare, scopul proiectului nu este identificarea chimică a mirosurilor, ci semnificația lor.

Atlasul ar putea deveni, în timp, un document istoric. Mirosul orașelor se schimbă odată cu tehnologia și obiceiurile, de la dispariția motoarelor pe benzină până la transformarea spațiilor urbane. McLean-MacKenzie speră ca proiectul să îi determine pe oameni să fie mai atenți la mediul din jur.

„Prin modul în care alții percep mirosurile, ajungem să înțelegem mai bine cât de diferiți suntem”, a spus ea, adăugând că uneori merită „să te oprești, să miroși și să vezi ce poveste spune locul”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

6 orașe „pierdute” pe care arheologii nu le-au găsit niciodată

Trei orașe din România au fost incluse în topul celor mai sigure comunități din lume

Orașele din România în care se trăiește mai bine ca la Milano sau Roma

Peste jumătate dintre orașele din România nu mai îndeplinesc criteriul demografic