Uniunea Europeană vrea să scape de „dependența digitală” de SUA

Uniunea Europeană începe să considere rețeaua de Internet la fel de importantă pentru societate precum drumurile sau rețelele de energie. Tot mai multe voci atrag atenția asupra dependenței majore de furnizorii americani de servicii cloud, o situație percepută ca risc strategic.

Cum ar fi o zi în care plățile cu cardul nu funcționează, spitalele nu pot accesa datele pacienților, iar aplicațiile de muncă și rețelele sociale dispar brusc? Specialiștii din Europa avertizează că nu este un scenariu de science-fiction, ci o posibilitate reală în contextul atacurilor cibernetice, al dezastrelor naturale sau al tensiunilor geopolitice.

• Prognoza meteo actualizată: Cum va fi vremea în februarie?
• Volodimir Zelenski, aspru criticat pentru discursul de la Davos

Pe fondul relațiilor tensionate dintre SUA și Europa, liderii europeni iau în calcul și riscul ca accesul la infrastructura digitală, aflată în mâinile companiilor americane, să fie folosit ca instrument politic, scrie The Conversation.

În prezent, aproximativ 70% din piața europeană de cloud computing este dominată de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud. Companiile europene dețin doar în jur de 15% din piață. Această concentrare ridică probleme precum riscul unor întreruperi majore sau pierderea controlului asupra datelor publice și private. Dependența de decizii politice externe este și ea un factor de luat în calcul.

Evenimente recente confirmă aceste riscuri. Chiar în 2025, o pană majoră la AWS a afectat mii de aplicații bancare. De asemenea, o defecțiune Cloudflare a lăsat offline platforme precum LinkedIn și Zoom.

Unele orașe europene se pregătesc pentru scenarii extreme. În Helsingborg, Suedia, autoritățile testează modul în care serviciile publice ar funcționa în cazul unei întreruperi totale a internetului. Se verifică scenarii cheie, dacă pot fi distribuite medicamentele sau ajutoarele sociale. Forte important este și ca instituțiile să mai poată comunica între ele, în aceste cazuri.

Scopul acestor exerciții este crearea unui model de reziliență digitală ce poate fi aplicat în alte regiuni ale Europei.

Un exemplu radical vine din landul Schleswig-Holstein, unde autoritățile au renunțat la circa 70% din licențele Microsoft. S-a optat pentru soluții mai simple, open-source. Planul este ca până la sfârșitul deceniului serviciile Big Tech să fie folosite doar în situații excepționale.

Franța, Italia, Olanda și Suedia derulează inițiative similare, investind în platforme digitale proprii, găzduite în centre de date naționale, pentru comunicare, stocare de documente și colaborare online.

Comisia Europeană tratează tot mai clar infrastructura digitală ca un bun strategic. Ursula von der Leyen a subliniat nevoia unei „noi forme de independență” pentru Europa. În acest sens, UE pregătește legislații precum Cloud and AI Development Act, menite să mențină datele europene sub control european.

Mesajul central: securitatea, interoperabilitatea și transparența trebuie să fie prioritare față de preț atunci când se achiziționează servicii digitale.

Specialiștii spun că independența digitală totală nu este realistă, dar Europa poate deveni mai rezistentă, la fel ca în cazul infrastructurii fizice.