Vinul românesc, apreciat la nivel internațional, dar fară o strategie coerentă pe plan național

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România are un sector vitivinicol recunoscut internațional, dar lipsa unei politici coerente pune în pericol atât dezvoltarea economică, cât și imaginea țării.

România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, însă acesta continuă să fie gestionat fără o viziune strategică coerentă. În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania folosesc vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România managementul rămâne fragmentat, bazat preponderent pe măsuri administrative și fiscale, fără integrare într-o politică de dezvoltare reală, potrivit ADAR.

Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea se concentrează asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată.

200 de milioane de litri de vin sunt comercializați în afara sistemului fiscal

Estimările arată că aproximativ 200 de milioane de litri de vin sunt comercializați anual în afara sistemului fiscal, echivalentul unei piețe de circa 3 miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. Fenomenul este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și incoerențele legislative care permit perpetuarea economiei paralele.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative, mai ales garanțiile și procedurile care blochează capital, creează presiuni reale asupra sectorului și limitează capacitatea de investiție și dezvoltare. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, iar zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

România riscă să rateze o oportunitate economică

Subiectul a fost discutat pe 10 martie în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire au fost amânate, fără rezultate concrete. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren.

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent.

Valorificarea potențialului depinde de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, simultan cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.