Home » D:News » Care sunt țările europene în care se muncește cel mai puțin?

Care sunt țările europene în care se muncește cel mai puțin?

Care sunt țările europene în care se muncește cel mai puțin?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 11.06.2026

Potrivit unor date Eurostat, locuitorii unor țări europene lucrează cu aproape opt ore mai mult pe săptămână decât cei din alte țări. Iată cât lucrează angajații din diverse țări UE, ce influențează durata programului de lucru, dar și care sunt domeniile unde se muncește cel mai mult!

Media de ore lucrate în UE este de 35,9 ore pe săptămână. Cifra include atât muncitorii cu normă întreagă, dar și cu diverse norme parțiale, cei chestionați având vârste cuprinse între 20 și 64 de ani și muncind în cadrul locului lor de muncă principal.

Cu toate acestea, diferențele sunt mari. În Olanda, media de ore lucrate este de 31,9 ore pe săptămână, iar în Grecia, 39,6 ore pe săptămână.

Dacă se includ și țările candidate la aderarea la UE, și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb, un muncitor din Turcia lucrează în medie 42,4 ore în fiecare săptămână, iar în Bosnia, 40,9 ore, în timp ce în Serbia, săptămâna de lucru a unui muncitor se încheie după 40,6 ore de muncă.

Macedonia de Nord, cu o medie de 39,5 ore și Bulgaria, cu o medie de 38,7 ore, urmează în clasament. Țările balcanice domină clasamentul săptămânilor de lucru cele mai lungi sunt Grecia și Turcia.

Experții atrag atenția, însă că o săptămână de lucru cu mult prea multe ore duce la scăderea productivității angajaților, dar și la oboseală.

„În nicio țară angajații nu își «aleg» programul de lucru: dimpotrivă, aceștia lucrează un program «normal» (care este influențat de angajatori). Productivitatea scăzută ar putea explica programul de lucru mai lung din țările menționate mai sus, precum și lipsa puterii angajaților”, a declarat, pentru Euronews Business, profesorul David Spencer de la Universitatea din Leeds, Anglia.

Jorge Cabrita, director de cercetare la Eurofound, a precizat că diferențele dintre sistemele de stabilire a programului de lucru pot contribui la o înțelegere a motivului pentru care există diferențe între țările europene.

Olanda are cea mai scurtă săptămână de lucru din Europa. Olandezii lucrează în medie 31,9 ore pe săptămână.

Cabrita a subliniat că 4 din 10 olandezi lucrează part-time, o pondere semnificativ mai mare decât orice țară UE. De asemenea, țara are una dintre cele mai scurte săptămâni de lucru medii stabilite prin convenții colective din blocul comunitar.

„Olanda a trecut la mai multă muncă cu normă parțială, ceea ce a contribuit la reducerea săptămânii medii de lucru; cu toate acestea, săptămâna de lucru pentru angajații cu normă întreagă este încă mai aproape de 40 de ore”, a declarat Spencer pentru sursa citată.

Media de ore lucrate săptămânal din Germania, Norvegia și Danemarca urmează în clasament cu 33,9 ore, ceea ce înseamnă că angajații din Olanda lucrează săptămânal cu aproximativ două ore mai puțin decât nemții, norvegienii și danezii.

Un muncitor din Austria lucrează, în medie, 34 de ore pe săptămână, în timp ce în Belgia, timpul petrecut la serviciu este de 34,3 ore pe săptămână, iar în Finlanda este de 34,7 ore pe săptămână. În aceste țări, o zi de lucru are mai puțin de 7 ore, într-o săptămână de lucru de 5 zile.

Germania înregistrează cea mai scurtă săptămână de lucru dintre cele patru mari economii ale UE, cu 33,9 ore. Angajații din Germania lucrează cu 1,7 ore mai puțin pe săptămână decât cei din Franța, care petrec la serviciu în medie, 35,6 ore săptămânal.

Spaniolii muncesc, în medie, 36,3 ore într-o săptămână, în timp ce media de ore lucrate din Italia este de 36,1 ore pe săptămână. Astfel, un spaniol și un italian muncesc cu mai mult de două ore decât un cetățean german.

„Programul de lucru mai scurt din Germania, de exemplu, reflectă în parte puterea sindicatelor și efectul pozitiv al negocierilor colective”, a declarat profesorul David Spencer.

În România, media de ore lucrate săptămânal este de 38,2, în timp ce în Ungaria, aceeași medie este de 37,4. În Polonia, un muncitor lucrează 38,7 ore săptămânal, în Cehia, 37,5 în Cehia, 35,9 în Elveția, 35,4 în Suedia și 35,1 în Irlanda.

În general, țările din Europa de Nord și de Vest au, de obicei, săptămâni de lucru mai scurte decât cele din Europa Centrală și de Est. Cercetătorul Jorge Cabrita a precizat că regimurile de stabilire a programului de lucru, structurile de angajare și structurile economice mai largi drept factori-cheie ai diferențelor dintre țări.

Sindicatele joacă un rol important în stabilirea limitelor de ore lucrate pentru angajați. Un alt indicator de diferențiere ar fi programul part-time. În regim part-time, un angajat va lucra mai puțin decât în regim full-time.

În mod surprinzător, liberii profesioniști – cum ar fi avocații, notarii, medicii cu propriul cabinet, dar și orice alt tip de persoană care are o firmă și lucrează pe cont propriu, tinde să lucreze mult mai mult decât cei care sunt angajați la alte firme.

De asemenea, numărul de ore lucrate săptămânal variază în funcție de sector. Muncitorii din domeniul agricol, au cea mai lungă săptămână de lucru din UE, muncind 42 de ore pe săptămână, în timp ce managerii lucrează 40, 6 ore pe săptămână, iar soldații din forțele armate lucrează 39,4 ore pe săptămână.

Muncitorii cu ocupații elementare, precum cei din domeniul salubrității și al curățeniei, operatori de deratizare, portari, etc.. lucrează 31, 8 ore pe săptămână, iar funcționarii din administrație lucrează 34 de ore pe săptămână. Lucrătorii din sectorul de vânzări și servicii lucrează 34,5 ore pe săptămână.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Două „super Pământuri” au orbitat cândva în apropierea lui Uranus și Neptun. Ce s-a întâmplat cu ele?
Două „super Pământuri” au orbitat cândva în apropierea lui Uranus și Neptun. Ce s-a întâmplat cu ele?
Acest mare explorator întâmpina, în urmă cu 256 de ani, o mare problemă care avea să-i dea expediţia peste cap
Acest mare explorator întâmpina, în urmă cu 256 de ani, o mare problemă care avea să-i dea expediţia peste cap
Ce fac plantele atunci când „aud” că vine ploaia? Un studiu a făcut o descoperire uimitoare!
Ce fac plantele atunci când „aud” că vine ploaia? Un studiu a făcut o descoperire uimitoare!
Cea mai mare rată a șomajului din UE este în mediul rural din România
Cea mai mare rată a șomajului din UE este în mediul rural din România
Telefonul a devenit vedeta din dormitor, avertizează un psihoterapeut
Telefonul a devenit vedeta din dormitor, avertizează un psihoterapeut
Războiul din Ucraina, la fel de îndelungat ca Primului Război Mondial dar fără niciun deznodământ la orizont
Războiul din Ucraina, la fel de îndelungat ca Primului Război Mondial dar fără niciun deznodământ la orizont
Un telescop de buzunar cu raze X ar putea descifra chimia ascunsă a Lunii
Un telescop de buzunar cu raze X ar putea descifra chimia ascunsă a Lunii
Cometa interstelară 3I/ATLAS dezvăluie o chimie bizară dincolo de Sistemul Solar
Cometa interstelară 3I/ATLAS dezvăluie o chimie bizară dincolo de Sistemul Solar
Niște stele ciudate arată ca și cum ar fi „mâncat” planete
Niște stele ciudate arată ca și cum ar fi „mâncat” planete
Grindina se schimbă, iar oamenii de știință avertizează că ar putea deveni și mai periculoasă
Grindina se schimbă, iar oamenii de știință avertizează că ar putea deveni și mai periculoasă
„A.REST 1989 – Arhiva video a Securității”, o nouă expoziție tematică la Muzeul Național de Istorie a României
„A.REST 1989 – Arhiva video a Securității”, o nouă expoziție tematică la Muzeul Național de Istorie a României
Jason Statham: actor limitat sau ultimul star autentic de acțiune? Cum a construit un fost vânzător din piețele Londrei un imperiu de 8,5 miliarde de dolari
Jason Statham: actor limitat sau ultimul star autentic de acțiune? Cum a construit un fost vânzător din piețele Londrei ...
De ce căscăm atunci când spunem „Tatăl Nostru”? Știința explică ce se întâmplă în timpul rugăciunii!
De ce căscăm atunci când spunem „Tatăl Nostru”? Știința explică ce se întâmplă în timpul rugăciunii!
O modificare genetică minoră transformă femelele în masculi
O modificare genetică minoră transformă femelele în masculi
Un expert avertizează că obsesia pentru diete „sănătoase” riscă să devină dăunătoare
Un expert avertizează că obsesia pentru diete „sănătoase” riscă să devină dăunătoare
Test de cultură generală. Care este diferența dintre telescop și microscop?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre telescop și microscop?
Cum arată Vezuviu văzut din spațiu? Priveliște unică de la bordul Stației Spațiale Internaționale!
Cum arată Vezuviu văzut din spațiu? Priveliște unică de la bordul Stației Spațiale Internaționale!
Cum va fi vremea până la finalul lunii iunie? Prognoza actualizată de la ANM!
Cum va fi vremea până la finalul lunii iunie? Prognoza actualizată de la ANM!