Prima pagină D:News

Va deveni Groenlanda cel mai nou stat american?

Redactia Descopera.ro | 06.23.2009 | ● Vizualizări: 826
Va deveni Groenlanda cel mai nou stat american?     groenlanda, gheata, danemarca, incalzire globala, petrol, independenta, SUA + zoom
Galerie foto (1)

Groenlanda, cea mai mare insula a lumii, a facut pe 21 iunie, anul curent, un pas important catre independenta. Insula, populata in mare parte de eschimosi, s-a aflat sub influenta Danemarcei inca de acum 300 de ani, dar actualul parlament danez a hotarat sa inainteze legea ce permite o larga autonomie Groenlandei.

Legea vine ca un rapsuns la referendumul organizat in Groenlanda anul trecut. Atunci, 75% din locuitori si-au manifestat dorinta de a se guverna singuri, doar 23% din populatie votand impotriva acestei idei. Noul statut va permite Groenlandei dreptul de a exploata propriile resurse naturale. Autoritatile vor putea sa isi rezolve singure problemele juridice si administrative si vor prelua o parte din responsabilitatile politicii internationale. Pana in prezent, autoritatile groenlandeze se ocupau doar de aspectele legate de educatie si protectie sociala.

Cu o majoritate a celor 63.000 de locuitori lucrand in industria piscicola, Groenlanda nu pare a avea sanse foarte mari sa isi dezvolte o economie viabila. Cu toate acestea, expertii anunta ca rezervele uriase de petrol aflate in apropierea coastei acestei insule, vor reprezenta motorul viitoarei economii. Acordul dintre Danemarca si Groenlanda prevede ca primii 14 milioane de dolari obtinuti din extractiile petroliere sa revina insulei, in vreme ce restul veniturilor urmeaza sa fie impartite in mod egal. In schimb, Danemarca se obliga sa investeasca anual circa 600 de milioane de dolari in economia locala si in dezvoltare, asta pana cand veniturile Groenlandei din industria petroliera vor atinge cifra de 1,5 miliarde de dolari.

Este cert ca Statele Unite manifesta un interes sporit fata de Groenlanda, recunoscand drepturile Danemarcei asupra insulei de abia in 1917. In orice caz, in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, guvernul de la Washington a instalat aici o baza militara aeriana, un sistem de radare, precum si dizpozitive militare ce ar fi urmat sa fie folosite in apararea SUA in cazul unui atac venit din Europa. Baza americana este inca functionala, iar SUA plateste anual o suma ce se ridica la 20% din bugetul total al Groenlandei pentru a o putea pastra. In acelasi timp, Danemarca nu intentioneaza sa piarda uriasele sume ce ar putea veni din extractiile petroliere, iar acordul asupra autonomiei insulei vin doar ca o manevra politica prin care cheltuielile statului danez sa fie reduse, declara mai multi analisti politici. In fapt, de 300 de ani, Danemarca a investit masiv in Groenlanda fara a obtine beneficii majore.

In cursa pentru resursele arctice au mai intrat si Canada, Rusia si tarile scandinave, toate pretizand dreptul asupra uriaselor rezerve de petrol si gaze naturale aflate in zona Cercului Arctic.

Sursa: Pravda

CITESTE SI:

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI