Fulgerele ar fi putut contribui la formarea vietii

Planeta noastra se afla in mod constant sub electricitate : in medie, fulgerele lovesc suprafata Pamantului de 44 ori pe secunda, lasand in urma coloane cornoase de nisip si sol topite, denumite fulgerite. Potrivit unui nou studiu, aceste depozite contin in cantitati mari forme rare de fosfor ce ar fi putut avea un rol crucial in pornirea vietii cu miliarde de ani in urma.

Matthew Pasek si Kristin Block de la Universitatea din Arizona in Tucson au analizat zece fulgerite colectate din deserturile africane si australiene si din solul Statelor Unite. Au descoperit ca depozitele erau bogate in ioni de fosfit (HPO3) si hipofosfit (H2PO2), doua substante chimice aproape inexistente in alte locuri de pe planeta.

• Val de caniculă peste România. Temperaturile anunțate de meteorologi
• Ar putea fi salvată economia României prin „metoda germană”?

Cu miliarde de ani in urma, Pamantul era in abundenta lovit de meteoriti, ce transportau tone de hipofosfiti din spatiu. Acesti compusi s-au dizolvat in apa mai repede decat fosfatul, facand usoara consumarea lor de catre primele forme de viata.

Pasek teoretizeaza ca fosfitul si hipofosfitul au fost esentiale microbilor promordiali. Mai tarziu, pe masura ce organismele au intrat in contact cu fosfatul abundent inchis in roci, si-au schimbat dieta dar si-au pastrat abilitatea de a consuma formele mai rare.

Formele de viata moderne sunt la fel de dependente de fosfor ca intotdeauna. De la cea mai elementara bacterie pana la oameni – si chiar virusurile – orice fiinta vie necesita acest element pentru supravietuire. Structura noastra osoasa, metabolismul si ADN-ul nostru, toate folosesc ioni de fosfat (PO4) ca fundament chimic. Aproximativ 1% din tot ceea ce mancam este fosfat.

Sursa : msnbc

CITESTE SI:

• Fulgere versus avioane
• 16 bovine au fost ucise de un singur fulger in Scotia
• Un meteorit a cazut in largul coastei Rostock