Prima pagină D:News

Bucurestii subt Guvernul Vremelnicesc (I). Cutremure, incendii, epidemii si tentative de asasinat

10.09.2009 | ● Vizualizări: 287
Bucurestii subt Guvernul Vremelnicesc (I). Cutremure, incendii, epidemii si tentative de asasinat     Bucurestii subt Guvernul Vremelnicesc , Bucuresti, Emanuel Badescu, istorie, revolutia de la 1948, sfatul domnesc + zoom
Galerie foto (1)

Lucrarea este o premiera absoluta in literatura romaneasca de specialitate: prezentarea exhaustiva a istoriei primului guvern revolutionar romanesc, din iunie-septembrie 1848. Este rezultatul unei cercetari minutioase referitoare la primele trei luni ale Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca.

Este rezultatul unei cercetari minutioase referitoare la primeletrei luni ale Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. Autorul acercetat presa vremii ("Vestitorul Romanesc", "Pruncul roman","Popolul suveran", "Monitorul roman", zeci de volume de amintiri simemorii, cele mai multe publicate in editii singulare in veacul alXIX-lea, nenumarate sinteze realizate de istoricii nostri indiferite perioade ale secolului trecut.

In final, Emanuel Badescu a reusit sa reinvie evenimentele de la1848, zi dupa zi, aproape ora dupa ora, transformand istoria acelorzile intr-un remarcabil text, care se citeste pe nerasuflate sicare, in plus, e doldora de informatii, majoritatea inedite. Faptsi mai interesant, autorul, incearca sa dea un raspuns unui sir deintrebari suspendate pana astazi.

Cu greu poate fi imaginat un decor mai potrivit pentru desfasurareaunor evenimente revolutionare de factura romantica decat capitalaTarii Romanesti. La 23 ianuarie 1838, un cutremur de lunga duratacauzase stricaciuni de-o asemenea amploare, incat urmarile lui audainuit aproape un sfert de veac. Au fost subrezite atuncimajoritatea constructiilor "de zid", fapt ce a determinat SfatulOrasenesc - dupa un deceniu de gandire - sa porunceasca sfarsitulcaramizilor subtiri, propunand inlocuirea acestora cu doua tipurimai groase si mai bine arse.

Insa, exact in anul luarii acestei decizii, s-a produs o altacatastrofa, care a obligat Sfatul Orasenesc sa interzica folosireastufului si a sindrilei la acoperirea caselor. In seara zilei de 23martie 1847, cand toata suflarea ortodoxa din Bucuresti petrecea deSfintele Paste, a izbucnit cu furie "Focul cel Mare".

De la mahalaua Sf. Dumitru, favorizate de-un vant puternic care,din fericire pentru restul orasului, a batut intr-o singuradirectie, flacarile s-au intins pana la primele cocioabe alemahalalei Delea Noua, cale de peste 3 km distanta de caseleDruganescu, de unde pornisera. Au ars atunci, dupa statistica "FoiiOfitiale": 13 biserici si 1.798 case, fiind si 13 morti. Dupa altesurse: 1.248 case, 770 pravalii, 5 hanuri si 12 biserici. Sultanula donat 5.000 de galbeni, iar tarul, 3.000 de galbeni, sume careabia au acoperit pagubele catorva negustori. Angajat inca din 6 mai1847 sa intocmeasca un plan de sistematizare, maiorul Borroczyn seafla, dupa un an, la primele masuratori.

Asadar, in anul 1848, Bucurestii se infatisau ca dupa unbombardament masiv: ce nu ruinase cutremurul parjolise focul... Casi cum nu ar fi fost de-ajuns, la 19 februarie 1848, Dambovita ainundat un sfert din oras, aproape doua saptamani locuitoriisinistrati traind, de teama hotilor, pe acoperisurile caselor, iarinceputul revolutiei a coincis cu o epidemie de holera, care astaruit pana catre finele lunii iulie. Acestei realitati cenusiiconturate cu negru de fum, tarismul ii adaugase o puzderie de umbremiscatoare: agenti specializati in manipularea intrigilor sizvonurilor, al caror scop unic era construirea pretextelor pentruinterventia armata.

Citeste articolul integral pe Ziarul deDuminica.



CITESTE SI: