Home » D:News » Este NASA in haos? O analiza DESCOPERA.ro

Este NASA in haos? O analiza DESCOPERA.ro

Cecilia Stroe 02.02.2010
Este NASA in haos? O analiza DESCOPERA.ro
Decizia presedintelui american Barack Obama de a desfiinta programul NASA Constellation, care planuia inlocuirea actualei flote spatiale a agentiei cu noi tipuri de rachete si navete spatiale, a bulversat Congresul american, conducerea NASA si buna parte a comunitatii stiintifice.

In ciuda declaratiilor de presa, oficialii NASA au fost luati
prin surprindere de pozitia transanta a lui Obama, care a anuntat
luni, 1 februarie, cand a discutat narativele de buget ale agentiei
spatiale americane, faptul ca
intoarcerea pe Luna nu mai este prioritara pentru
SUA
. Seful agentiei, Charlie Bolden, este optimist si
are planuri marete, promitandu-ne ca, foarte curand, ne vom plimba
pe orbita inferioara a Pamantului in
excursii spatiale accesibile pentru mii de
oameni
. Bolden nu are, insa, nicio idee cum se va
ajunge aici. Si tocmai aceasta este marea problema a
agentiei: lipsa totala de viziune pe termen lung.

Prin proiectul Constellation, NASA se lansase intr-un program
spatial scump si ambitios; demisia totala a acestuia, la mai bine
de 5 ani din momentul in care a fost lansat, si cu o investitie
deja consumata de 9 miliarde de dolari – dusi, practic, pe apa
sambetei – confirma faptul ca la nivel de management compania are o
mare problema. Aici, nu este vorba daca, asa cum declara
consilierul lui Bush pe stiinta si tehnologie, Jim Kohlenberge,
concedierea lui Constellation este un pas inapoi sau nu (desi, deja
foarte multi congresmani si analisti acuza NASA de acest fapt).
Avem, in fapt, o recunoastere oficiala a incapacitatii
agentiei de a se reforma la nivel tehnologic, de a gasi solutii
viabile si ieftine de transport spatial.

Prin incurajarea colaborarii cu sectorul privat si prin stimularea
companiilor care doresc sa opereze zboruri comerciale (500 de
milioane de dolari din bugetul NASA se vor duce in 2011 in aceasta
directie), NASA se declara – practic – neputincioasa si infranta.
Incapabila sa dezvolte o noua viziune a explorarii spatiale,
NASA cerseste ajutorul companiilor private, asteptand de la
acestea un miracol pe care agentia nu a fost in stare sa-l produca
singura: o tehnologie de propulsie inovatoare si
accesibila
; in conditiile crizei economice, aspectul
financiar al explorarii spatiale devenind prioritar in fata unui
presupus (si greu cuantificabil) interes stiintific. Si pana la
urma, de ce ne-am intoarce pe Luna?

In martie 1966, oficialii NASA raportau in fata Congresului
american faptul ca programul Apollo – care urma sa trimita

primul om pe Luna
– avea sa se desfasoare pe o
perioada de 13 ani si sa coste aproximativ 22 de miliarde de
dolari. La aceasta suma aveau sa se adauge 28 de miliarde de dolari
pentru construirea navetei Apollo, a Modulului de Comanda si a
Modulului Lunar. Potrivit profesorului Steve Garber, custodele
sectiunii de istorie a site-ului NASA, suma necesara astazi
pentru programul Apollo ar fi, echivalata, la nu mai putin de 280
de miliarde de dolari!
Desigur, spre deosebire de mijlocul
secolului XX, in prezent, inginerii si cercetatorii NASA nu ar mai
fi pornit de la zero – chiar si asa, insa, intoarcerea pe Luna ar
fi costat peste 100 de miliarde de dolari. Care era, de fapt,
scopul acestei uriase investitii?

In conditiile recesiunii financiare si a lipsei unei infruntari
ideologice mondiale, precum aceea a „fierbintelui” Razboi Rece,
care a alimentat, practic, in ciuda cheltuielilor uriase,
„cucerirea” spatiului si aselenizarea de acum 40 de ani,
intoarcerea pe Luna este lipsita de sens.
Miza stiintifica a unui asemenea demers este aproape
zero
– avem deja toate instrumentele necesare pentru a
masura si analiza aproape fiecare fir de praf de pe Selena, iar
descoperirile si experimentele care s-ar mai putea face pe
satelitul nostru natural nu necesita – neaparat – un echipaj
uman.


Lunar Crater Observing and Sensing Satellite
, misiunea
care a bombardat suprafata Lunii anul trecut, descoperind ca in
subsolul acesteia se afla depozite de gheata (si, posibil, apa), a
costat cateva zeci de milioane de dolari. Cei doi roboti care
exploreaza suprafata lui Marte,
roverele Spirit si Opportunity
se afla deja de
6 ani pe Planeta Rosie si au usurat buzunarele agentiei de „numai”
900 de milioane de dolari. Prin comparatie, 100 de miliarde este o
suma cu adevarat colosala – iar unica miza, din acest moment, ar fi
de natura tehnologica. Insa, chiar aici NASA a dat gres, Obama
acuzand programul Constellation de faptul ca « este in intarziere
si lipsit de inovatie ».

Avand toate aceste considerente in agenda, este – poate – logica
decizia lui Obama de a externaliza explorarea spatiala (cel putin a
celei pe distante scurte) din portofoliul NASA si trasarea
politicii spatiale pe termen scurt prin apelul la misiuni
robotizate (care, pana acum, s-au dovedit ieftine si
eficiente).

In acelasi timp, insa, miza politicii lui Obama este pe termen
lung. In narativele de buget NASA, presedintele american
redirectioneaza o suma colosala – 100 de miliarde de dolari pe
urmatorii 5 ani – pentru asa-numita „rocket science”, stiinta
constructiei de rachete. NASA va lua o pauza de la misiunile de
rutina cu echipaj uman, precum cele spre
Statia Spatiala Internationala
, pe care le va
lasa in seama parteneriatelor cu companii spatiale private,
concentrandu-se asupra cercetarii prototipurilor de noi
rachete si a unei noi viziuni asupra tehnologiei spatiale
.
Asta este pozitia oficiala, o pozitie sprijinita cu entuziasm
piaristic de Buzz Aldrin, unul dintre astronautii care au
participat la prima aselenizare, care declara pentru USA Today: «
Aplaud decizia presedintului de a se concentra asupra transformarii
acestor vise in realitate ».

Care vise? am putea sa ne intrebam noi. Barack Obama nu a facut
decat sa anuleze Constellation, un program (format din doua rachete
noi, Ares I si Ares V si naveta Orion), ce se putea dovedi
falimentar pentru NASA. Sau nu. Noua directie in care va
merge efectiv NASA este complet obscura. De fapt, nici Obama, nici
seful agentiei, Bolden, nu au in acest moment vreun plan concret si
detaliat pentru dezvoltarea agentiei.
Sau a explorarii
spatiale, in general.

NASA va deveni clientul companiilor spatiale private – carora li
s-a lasat sarcina de a performa acolo unde agentia de stat a esuat.
Insa, in momentul de fata, nicio astfel de companie nu are vreun
buget comparabil cu cel al NASA. Cum va reusi, asadar,
sectorul privat sa produca pentru NASA sisteme de propulsie,
rachete sau navete si mai bune decat cele ale agentiei spatiale
americane, si cu mult mai putini bani?
O misiune grea, dar
nu imposibila. Ramaneti pe
DESCOPERA.ro
; in curand, in cadrul unui amplu articol,
va vom prezenta principalii jucatori spatiali din sectorul
privat.

CITESTE SI:

Cele mai noi articole
Cruce de procesiune furată din Biserica Evanghelică Cisnădie, recuperată după cinci ani
Cruce de procesiune furată din Biserica Evanghelică Cisnădie, recuperată după cinci ani
De când începe administrarea vaccinului Moderna la copiii de peste 12 ani
De când începe administrarea vaccinului Moderna la copiii de peste 12 ani
Emmanuel Macron vrea intensificarea rolului energiei nucleare. Ce viziuni au celelalte ţări europene
Emmanuel Macron vrea intensificarea rolului energiei nucleare. Ce viziuni au celelalte ţări europene
Românii lucrează cel mai mult din UE
Românii lucrează cel mai mult din UE
Un bărbat, terorizat timp de o săptămână de un urs grizzly, în sălbăticia din Alaska
Un bărbat, terorizat timp de o săptămână de un urs grizzly, în sălbăticia din Alaska
O hartă detaliată cu structura internă a planetei Marte, dezvăluită pentru prima oară
O hartă detaliată cu structura internă a planetei Marte, dezvăluită pentru prima oară
Marina rusă poate efectua „lovituri imprevizibile” dacă este necesar. Ce spune Vladimir Putin
Marina rusă poate efectua „lovituri imprevizibile” dacă este necesar. Ce spune Vladimir Putin
În urmă cu 107 ani, Austro-Ungaria declara război Serbiei, marcând astfel începutul Primului Război Mondial
În urmă cu 107 ani, Austro-Ungaria declara război Serbiei, marcând astfel începutul Primului Război Mondial
„Arma secretă” a variantei Delta a noului coronavirus. De ce este atât de contagioasă?
„Arma secretă” a variantei Delta a noului coronavirus. De ce este atât de contagioasă?
Când se va lua decizia vaccinării cu a treia doză în România? Cresc cazurile de infecție cu varianta Delta
Când se va lua decizia vaccinării cu a treia doză în România? Cresc cazurile de infecție cu varianta Delta
Amazon anunță că nu va accepta Bitcoin ca mijloc de plată
Amazon anunță că nu va accepta Bitcoin ca mijloc de plată
Un drum roman antic a fost descoperit sub valurile Veneției. Descoperirea confirmă o teorie interesantă
Un drum roman antic a fost descoperit sub valurile Veneției. Descoperirea confirmă o teorie interesantă
O lagună din Patagonia a devenit roz deschis, însă nu din cauze naturale
O lagună din Patagonia a devenit roz deschis, însă nu din cauze naturale
Vaticanul a dezvăluit în premieră ce proprietăți imobiliare are în întreaga lume
Vaticanul a dezvăluit în premieră ce proprietăți imobiliare are în întreaga lume
Autoritățile aviatice americane au decis: Jeff Bezos și Sir Richard Branson nu sunt astronauți
Autoritățile aviatice americane au decis: Jeff Bezos și Sir Richard Branson nu sunt astronauți
Situl Roșia Montană, acceptat în lista de obiective protejate UNESCO
Situl Roșia Montană, acceptat în lista de obiective protejate UNESCO
China acuză SUA că inventează „un inamic imaginar„ pentru a exercita „hegemonie”
China acuză SUA că inventează „un inamic imaginar„ pentru a exercita „hegemonie”
Gafă a ministrului britanic al Sănătății. „Nu cedați în fața COVID”. Ce a făcut apoi
Gafă a ministrului britanic al Sănătății. „Nu cedați în fața COVID”. Ce a făcut apoi