Home » D:News » Mister vechi de 400 milioane de ani: fosila ce nu ar trebui sa existe

Mister vechi de 400 milioane de ani: fosila ce nu ar trebui sa existe

Mister vechi de 400 milioane de ani: fosila ce nu ar trebui sa existe
Publicat: 09.03.2010
Gigantele fosile din familia Prototaxites, cu varsta de 400 milioane de ani, reprezinta un adanc mister. Elementele acestor ramasite se aseamna cu trunchiurile de copaci si dateaza dintr-o perioada in care acestia nici macar nu existau. Valorile izotopilor stabili de carbon din componenta fosilelor de acest fel sunt similare celor gasite in cazul fungilor, dar nu prezinta structuri intalnite la acestia. De aici, enigma.

„Prototaxitele” au nascut controverse de mai bine de un secol.
Clasificate initial ca fiind conifere, cercetatorii au argumentat
mai tarziu ca ar fi, de fapt, licheni, diverse tipuri de alge sau
un soi de ciuperca. Orice ar reprezenta, s-au format ca niste
trunchiuri de copaci, inalte de peste sase metri, fiind cele mai
mari organisme cunoscute de pe uscat ale erei Silu-Devonian,
cuprinsa intre acum 370 si acum 420 milioane de ani.

Totusi, o ciuperca inalta de sase metri sau o alga inalta de sase
metri par total neverosimile, conform declaratiilor unor autoritati
in domeniul
geofizicii
, precum Kevin Boyce, profesor de
Stiinte Geofizice al Universitatii din Chicago. Polimeri
asemanatori plantelor au fost descoperiti in fosile, dar dovezile
nutritionale sustin heterotrofia, o trasatura necomuna acestui
regn. Sunt numai cativa din factorii care impiedica incadrarea
exacta a fosilelor „prototaxite”.

Fosilele din genul Prototaxites au o anatomie tubulara consistenta,
compusa din
tuburi
nebransate, dispuse in inele
concentrice sau excentrice, oferind fosilei o aparenta similara cu
cea a unei sectiuni de trunchi de copac. „Trunchiurile” fosile
variaza in dimensiuni si pot masura pana la 8,8 metri in lungime si
1,37 metri in diametru.

Dr. Linda Graham, unul dintre expertii de talie mondiala ai
originilor evolutiei plantelor de pamant, de la Universitatea din
Wisconsin, si colegii sai cred ca au rezolvat misterul. Ipoteza
acestor specialisti este aceea ca fosilele „prototaxite” ar putea
fi compuse din portiuni degradate si rulate de vant, gravitatie sau
apa, de plante nevascularizate, asociate cu
fungii
si cianobacteriile. Aceasta se aseamna
cu „covoarele” produse de genul modern de plante nevascularizate
Marchantia. Autorii acestei teorii si-au testat ipoteza prin
tratarea Marchantiei polymorpha intr-o meniera care sa reflecte
conditiile influentate de vulcani ale mediului, tipice perioadei
Devonian si au comparat ramasitele rezultate cu fosilele de
Prototaxites.

Studiile structurale si fiziologice au demosntrat ca fosilele
Prototaxites si Marchantia moderna au multe similitudini in
structura externa, anatomia interna si nutritie. In ciuda expunerii
la conditii care au mijlocit descompunerea, rizoizii de M.
Polymorpha au supravietuit degradarii si, prin „rulourile” formate,
au creat aparenta unor cercuri cocentrice. De asemenea, tuburile
nebransate din interiorul pana acum misterioaselor fosile ar putea
fi fungi. Rezultatele lui Graham si ale colegilor sai demonstreaza
ca plantele nevascularizate erau componente importante ale
ecosistemelor devoniane. Rezultatele lor sustin ipotezele
anaterioare cum ca influentele microbiene si mixotrofia sunt
trasaturi antice ale plantelor, mai repede decat unele evoluate
recent.

Sursa:
QFN

CITESTE
SI:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai ambițios studiu al cerului de până acum ar putea dezvălui misterele materiei și energiei întunecate
Cel mai ambițios studiu al cerului de până acum ar putea dezvălui misterele materiei și energiei întunecate
„O sclipire de cupru ne-a atras atenția”: Pumnal vechi de 4.000 de ani, descoperit într-o peșteră din Italia
„O sclipire de cupru ne-a atras atenția”: Pumnal vechi de 4.000 de ani, descoperit într-o peșteră din Italia
Planeta Venus ascunde cratere de impact nemaivăzute până acum
Planeta Venus ascunde cratere de impact nemaivăzute până acum
Iată cum dozele de aluminiu ar putea face șoselele mai sigure!
Iată cum dozele de aluminiu ar putea face șoselele mai sigure!
Pot păianjenii să doarmă?
Pot păianjenii să doarmă?
Care este cel mai vechi oraș locuit continuu din lume?
Care este cel mai vechi oraș locuit continuu din lume?
Biofibrele ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru mediu decât plasticul convențional
Biofibrele ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru mediu decât plasticul convențional
Exercițiile fizice care potolesc foamea! Ce a dezvăluit un nou studiu?
Exercițiile fizice care potolesc foamea! Ce a dezvăluit un nou studiu?
De ce alcoolul provoacă anxietate? Iată ce spune știința!
De ce alcoolul provoacă anxietate? Iată ce spune știința!
Legătura dintre ADHD și consumul de cafea din timpul sarcinii
Legătura dintre ADHD și consumul de cafea din timpul sarcinii
De ce sunt toaletele albe?
De ce sunt toaletele albe?
Neurocercetătorii au găsit un mecanism în creierul oamenilor care reîmprospătează în continuu memoria
Neurocercetătorii au găsit un mecanism în creierul oamenilor care reîmprospătează în continuu memoria
Zelenski avertizează că orice concesie în favoarea Rusiei ar fi „sinucigașă” pentru Europa
Zelenski avertizează că orice concesie în favoarea Rusiei ar fi „sinucigașă” pentru Europa
Giorgia Meloni spune că Europa trebuie să-și rezolve singură problemele: „Nu întrebați ce poate face SUA pentru voi”
Giorgia Meloni spune că Europa trebuie să-și rezolve singură problemele: „Nu întrebați ce poate face SUA pentru voi”
Record în lumea artei! Pictura unui robot umanoid s-a vândut cu 1 milion de dolari
Record în lumea artei! Pictura unui robot umanoid s-a vândut cu 1 milion de dolari
Una dintre cele mai mari bătălii din istoria românilor. Regele Ungariei a scăpat cu viaţă ca prin minune din ea
Una dintre cele mai mari bătălii din istoria românilor. Regele Ungariei a scăpat cu viaţă ca prin minune din ea
Renunțarea la iluzii ne-ar ajuta să facem față crizei climatice?
Renunțarea la iluzii ne-ar ajuta să facem față crizei climatice?
Un studiu arată că un anumit stadiu al somnului ar fi esențial în reducerea riscului de demență
Un studiu arată că un anumit stadiu al somnului ar fi esențial în reducerea riscului de demență