Home » D:News » Malaezia foloseşte ţânţari modificaţi genetic pentru a stârpi febra Dengue

Malaezia foloseşte ţânţari modificaţi genetic pentru a stârpi febra Dengue

Malaezia foloseşte ţânţari modificaţi genetic pentru a stârpi febra Dengue
Publicat: 29.01.2011
Cercetătorii malaezieni au eliberat 6.000 de ţânţari modificaţi genetic într-o pădure pentru a reduce numărul de victime ale febrei Dengue, în primul astfel de experiment efectuat în Asia.

Acest test intenţionează să deschidă calea pentru folosirea pe
scară mai largă a ţânţarilor masculi din specia Aedes
aegypti
, modificaţi genetic pentru a fi sterili. Intenţia este
ca aceştia să se cupleze cu femelele din aceeaşi specie, astfel
oprind producţia de larve. Doar femelele Aedes aegypti pot răspândi
febra Dengue, o afecţiune ce a făcut 134 de victime în Malaezia
anul trecut.

Un experiment similar ce a fost condus în Insulele Cayman anul
trecut – fiind prima dată când ţânţari modificaţi genetic au fost
eliberaţi în natură după ani de experimente de laborator – a condus
la o scădere bruscă a populaţiei de ţânţari în zona studiată de
cercetători.

Planul nu este fără controverse. Un număr de activişti de mediu din
Malaezia spun că experimentul ar putea avea consecinţe neprevăzute,
precum apariţia unor specii necontrolabile de ţânţari mutanţi.
Criticii mai susţin că este posibil ca experimentul să ducă la
crearea unui vacuum în ecosistem, care ar putea fi speculat de o
altă specie de insecte, ce ar putea aduce alte boli.

Guvernul a încercat să liniştească temerile enunţate de critici,
anunţând că experimentul are loc pe o scară redusă. „Nu ne vom
grăbi să eliberăm ţânţari modificaţi genetic pe scară largă”, au
spus autorităţile.

Alături de cei 6.000 de ţânţari modificaţi genetici, alţi 6.000 de
masculi au fost eliberaţi în aceeaşi pădure nelocuită. Aceştia nu
au fost modificaţi genetic, urmând să fie un punct de reper pentru
cercetători.

Experimentul a fost anunţat de guvernul malaezian abia după
încheiere. Eliberarea ţânţarilor a avut loc pe 21 decembrie, iar pe
5 ianuarie toţi ţânţarii au fost ucişi cu insecticid, la
„finalizarea cu succes a experimentului”. Institutul de Cercetări
Medicale a anunţat că nu intenţionează să conducă un experiment
similar până când nu vor termina de analizat rezultatele
acestuia.

Metoda folosită de cercetătorii malaezieni a fost apreciată de
specialiştii din alte ţări. „Este foarte probabil ca acest plan să
fie eficace în lupta contra febrei Dengue, mai ales dacă va fi
combinat cu alte metode de control biologic. Avem nevoie de
instrumente noi. Tot ceea ce am încercat în ultimii 40 de ani nu a
avut nici un impact”, a declarat Duane Gubler, un profesor
specialist în boli infecţioase la Universitatea Duke din
Singapore.

„Folosirea unor insecte-masculi, modificate genetic pentru a fi
sterilizate, a fost încununată de succes în alte ţări. În SUA,
această metodă a dat roade împotriva muştelor care provocau boli la
vaci. Iar activiştii de mediu nu au de ce să se îngrijoreze,
deoarece ţânţarii modificaţi genetic mor foarte repede”, a adăugat
specialistul.

Numărul cazurilor de febră Dengue în Malaezia a crescut cu 52%
între 2009 şi 2010, iar guvernul a fost nevoit să găsească metode
inovatoare pentru a învinge această boală. Campaniile folosite în
trecut nu au avut succes.

Febra Dengue este des întâlnită în Asia şi America de Sud.
Simptomele includ febră, dureri ale încheieturilor şi greaţă, dar
în anumite cazuri grave această boală duce la sângerări interne,
blocarea sistemului circulator şi, în cele din urmă, la moarte.
Febra Dengue nu are leac şi nici nu există un vaccin care să ajute
la prevenirea sa.
Sursa:
AP

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Rocile colectate din adâncul oceanului s-au aprins spontan în laborator. Cum a fost posibil?
Rocile colectate din adâncul oceanului s-au aprins spontan în laborator. Cum a fost posibil?
8 drepturi de bază pe care românii le au, dar adesea nu știu să le folosească
8 drepturi de bază pe care românii le au, dar adesea nu știu să le folosească
De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru
De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru
Au voie agenții de pază să controleze geanta unui client? Ce poți face dacă ești oprit la ieșirea din magazin
Au voie agenții de pază să controleze geanta unui client? Ce poți face dacă ești oprit la ieșirea din magazin
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Primele ceasuri nucleare au început să funcționeze. De ce ar putea măsura timpul mai precis decât ceasurile atomice
Primele ceasuri nucleare au început să funcționeze. De ce ar putea măsura timpul mai precis decât ceasurile atomice
De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa
De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa