Cercetătorii au creat un computer schizofrenic pentru a înţelege mai bine această afecţiune

Cercetătorii de la Universitatea din Texas, Austin, au încercat
simularea pe calculator a schizofreniei. Uli Greasemann, un
absolvent al Departamentului de Ştiinţă Computerizată, a folosit o
reţea neuronală sintetică numită DISCERN. Aceasta a fost proiectată
pentru a simula efectul pe care diferite disfuncţii neurologice îl
au asupra funcţiei limbajului.

Greasemann şi profesorul său Risto Miikkulainen, au început să
îi «spună» poveşti dispozitivului DISCERN, care foloseşte un sistem
de memorare asemănător cu cel uman. Funcţionând pe baza reţelelor
neuronale, sistemul învaţă prin repetarea îndelungată a
exemplelor.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

După un timp, cei doi cercetători au modificat dispozitivul
DISCERN pentri a-l determina să nu mai uite multe informaţii
inutile. Acest pas a provocat computerul să creeze o poveste
fantastică şi delirantă, ce combina detalii din toate poveştile
povestite anterior.

Într-un caz, computerul DISCERN chiar şi-a asumat
responsabilitatea pentru un atac terorist cu bombă. De asemenea,
sistemul prezenta simptomele bolii mentale numite
derailment – deraiere – amestecând fragmente de poveşti,
trecând de la un subiect la altul şi spunându-şi povestea trecând
de la persoana întâi, la persoana a treia.

Atunci când Ralph Hoffman, un profesor de psihiatrie de la
Şcoala de Medicină Yale, a analizat comportamentul reţelei, a
descoperit că purtarea dispozitivului DISCERN este similară cu cea
a schizofrenicilor. Deşi acest comportament nu constituie o dovadă
a ipotezei hiperînvăţării, Grasemann consideră că experimentul
demonstrează potenţialul utilizării calculatoarelor în domeniul
cercetării neurologice.

„Procesarea informaţiei în reţelele neuronale tinde să se
petreacă în acelaşi fel ca în creierul uman, aşa că speram ca şi
simptomele schizofreniei să fie reproduse în condiţii similare,
ceea ce s-a şi întâmplat”, a declarat Grasemann.

„Avem mult mai mult control asupra reţelelor neuronale în
comparaţie cu subiecţii umani; sperăm că acest lucru va permite
cercetărilor în acest domeniu să progreseze”, a adăugat el.

Sursa: Gizmag