Furnicile cu fundul mare, un deliciu culinar pentru columbieni

Cunoscute în spaniolă sub numele de "hormigas culonas", aceste insecte maro, de mărimea unui gândac sunt coapte, sărate şi mâncate la fel ca alunele. Considerate o delicatesă, furnicile pot valora de zece ori mai mult decât cea mai faimoasă cafea columbiană.

În cadrul departamentului Santender din nordul ţării, singurul departament din Columbia unde acestea trăiesc, furnicile cu fund mare sunt utilizate ca topping de pizza. Un bucătar-şef serveşte muşchi de vită şi cotlete de porc stropite cu sos de furnică.

Noţiunea de a mânca furnici poate declanşa un o reacţie de vomă din cauza reflexului faringeal, aşa că persoanele care mănâncă pentru prima dată furnici sunt sfătuite să se concentreze mai mult pe gustul lor asemănător cu cel al nucilor şi pe textura ca de popcorn.

"Cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi doreşti să mănânci mai mult" susţine fermierul Miguel Angel Paez în vârstă de 25 de ani.

Columbienii nu sunt singurii care mănâncă insecte. Multe naţiuni din America Latină şi Asia consumă greierii, lăcustele şi gărgăriţele de palmier, insecte care sunt bogate în proteine şi vitamine. Naţiunile Unite au în plan susţinerea unei conferinţe pentru a promova colectarea şi recoltarea insectelor comestibile, o alternativă ecologică a creşterii animalelor.

Furnicile cu fund mare din Columbia sunt o specie de furnici înaripate, înzestrate cu cleşti pentru frunze şi care sunt împărţite în caste. În luna martie, aprilie şi mai, perioadă în care ploile înmoaie solul, indivizii sexuaţi ies din pământ şi zboară spre soare pentru a-şi găsi pereche.

Grupurile indigene şi cele care locuiesc în apropierea regiunii Santander mănâncă furnici de sute de ani. "O mare parte a oamenilor consideră că mâncatul insectelor este scârbos, dar aici, în Santander, măncatul furnicilor este ceva ce se învaţă încă din copilărie" a declarat Jorge Diaz, deţinător al restaurantului Color de Hormiga, specializat în prepararea felurilor de mâncare cu furnici.

"Furnicile sunt pentru noi asemeni caviarului" a continuat acesta. Asocierea aceasta nu este una exagerată, deoarece femelele furnici sunt umplute cu ouă - de acolo vine şi denumirea stranie de "furnici cu fundul mare" - , şi sunt cele pe care oamenii încercă să le prindă şi să le pregătească pentru consum.

Nu este uşor o muncă uşoară de a le prinde. Este nevoie de cizme de cauciuc pentru protecţie, oamenii trebuie să lucreze rapid, deoarece furnicile soldat au sarcina de a proteja regina şi astfel provoacă muşcături dureroase.

"Poţi câştiga bani buni din vânzarea câtorva kilograme de furnici după o zi de muncă" a afirmat Edgar Vargas, un bărbat în vârstă de 27 de ani care se ocupă de colectarea furnicilor.

Furnicile trebuie să fie ţinute ori îngheţate, ori în viaţă, până în momentul în care vor fi gătite. În cazul în care nu este respectată această condiţie, furnicile vor avea un gust mai amar.

Carlos Valluna, un cunoscut cumpărător, a descris procesul prin care trec furnicile până ajung să fie mâncate. După ce cumpără câteva kilograme de furnici, acesta le transferă într-o pungă cu găuri mici pe care o aşează deasupra maşinii pentru a le oferi aer proaspăt până ajunge acasă.

Odată ajung în curtea lui, Valluna aruncă furnicile vii într-o tigaie de aluminiu ce se află deasupra unui foc şi le amestecă cu o lingură de lemn. După ce acestea se sfărâmă, mirosul de furnici prăjite se întinde pe tot teritoriul şi aduce mulţi curioşi ce vor să încerce mostre gratuite.

Următorul pas este de a vântura furnicile prăjite pentru a înlătura aripile şi picioarele detaşate. Insectele sunt apoi uscate şi fierte în apă cu sare, după care sunt aşezate pe un prosop pentru a se răci. După terminarea procesului de preparare, sunt ambalate în cutii de plastic şi sunt livrate către magazine.

În afara sezonului, proprietarii de restaurante plătesc până la 40 de dolari pentru un kilogram de insecte.

Sursa: Global Post