Prima pagină D:News

Femeile care sunt tratate cu medicamente antidepresive riscă să nască copii autişti

Redactia Descopera.ro | 07.07.2011 | ● Vizualizări: 3657
Femeile care tratate cu antidepresive riscă să nască copii autişti     autism, antidepresive, conexiune, studiu, prozac, zoloft, paxil, celexa, inhibitori selectivi ai receptării serotoninei + zoom
Galerie foto (1)

Femeile care suferă de depresie în timpul sarcinii sau înainte de o sarcină au un nou motiv de îngrijorare: un nou studiu detaliază legătura dintre utilizarea unor inhibitori selectivi ai receptării serotoninei (ISRS) utilizaţi în medicamente antidepresive şi apariţia autismului la copiii nenăscuţi.

Sunt necesare studii aprofundate pentru a stabili o corelaţie clară, însă medicii susţin că femeilor însărcinate care suferă de depresie trebuie să li se administreze în continuare antidepresive.

În cadrul studiului efectuat de Lisa Croen de la Kaiser Permanente California de Nord au fost analizate dosarele medicale referitoare la 1.600 de copii, dintre care 298 cu tulburări din spectrul autismului (TSA). S-a descoperit că femeile care au fost tratate cu ISRS în primul trimestru al sarcinii au născut copii cu şanse duble de TSA. Prozac, Zoloft, Paxil şi Celexa sunt doar câteva medicamente bazate pe inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.

Autorii au conchis că ponderea cazurilor de TSA care pot fi atribuite administrării de antidepresive în timpul sarcinii este mai mică de 3%, ceea ce înseamnă că expunerea prenatală la ISRS nu reprezintă un factor major de risc de dezvoltare a unei tulburări din spectrul autismului.



Rezultatele studiului se pot datora şi hazardului, deoarece doar 20 dintre femeile care au participat la studiu au luat ISRS în timpul sarcinii şi au avut un copil cu TSA.

Există şi alte explicaţii plauzibile pentru rezultatele studiului, inclusiv asocierea între depresia în sine şi TSA, precum şi posibilitatea expunerii la ISRS prin laptele matern.

Deşi oamenii de ştiinţă îndeamnă la precauţie în interpretarea rezultatelor, aceştia au menţionat că ei consideră rezultatele atestă o oarecare legătură între ISRS şi autism, dar că sunt necesare studii suplimentare pentru a reproduce şi a dezvolta aceste constatări.

Cercetătorii implicaţi şi alţi experţi în autism subliniază importanţa evaluării necesităţilor unei mame depresive cu raportare la efectele nocive pe care ISRS le-ar putea avea asupra fătului. Depresia, susţin aceştia, nu ar trebui ignorată, iar femeile însărcinate ar face o greşeală dacă ar renunţa datorită studiului la tratamentul cu antidepresivele de care au nevoie. S-a subliniat necesitatea discuţiei cu medicul înainte de o decizie de renunţare la tratament.

"În general, medicii le sfătuiesc pe femeile care plănuiesc să aibă un copil să evite toate medicamentele care nu sunt absolut necesare, dar beneficiile ISRS în tratarea depresiei şi ca alternativă la alte tratamente trebuie evaluate pentru fiecare pacientă în parte", susţine Catherine Lord, director al Centrului pentru Studiul Autismului şi Problemelor de Comunicare al Universităţii din Michigan - Ann Arbor.

"Depresia majoră este o boală gravă care necesită tratament, iar dovezile prezentate de acest studiu nu sunt suficiente pentru a schimba acest lucru, deşi sunt reprezentative statistic", susţine Dr. Shlomo Shinnar, profesor de neurologie, pediatrie, epidemiologie şi sănătate publică la Centrul Medical Montefiore din New York.

"Furnizorii de servicii medicale ar putea lua în considerare o etapă de consiliere pentru femeile de vârstă fertilă care ar avea nevoie de ISRS", susţine Dr. Susan L. Hyman, profesor asociat la Spitalul Golisano pentru Copii din cadrul Universităţii Rochester din New York.

Un alt studiu a evidenţiat faptul că, în cazul gemenilor, mediul joacă un rol mai important decât genele în dezvoltarea autismului.

Trei studii efectuate anterior asupra gemenilor au raportat că, în cazul gemenilor, 90% din cazurile de autism se datorează moştenirii genetice. Cu toate acestea, în cadrul cercetărilor dirijate de Dr. Joachim Hallmayer, profesor asociat în cadul Scolii de Medicină de la Stanford din Palo Alto, California, au fost studiate 192 de perechi de gemeni în care doar unul din fiecare pereche suferea de autism.

Autorii au concluzionat că, în 58% din cazuri, apariţia autismului s-a datorat factorilor de mediu, deşi genele au jucat şi ele un rol important.

Aceste descoperiri sunt foarte importante, deoarece creşterea incidenţei autismului nu se poate explica doar prin moştenirea genetică. În ultimii 30 de ani, numărul de copii cu autism a crescut de zece ori, de la 4 din 10.000 la 40 din 10.000.

Cercetătorii susţin că factorii de mediu care contribuie la declanşarea autismului au cel mai mare impact în perioada anterioară naşterii. În această etapă se dezvoltă cel mai mult creierul şi este alcătuit din celule cu niveluri diferite de maturitate, deci este mai sensibil la influenţa anumitor factori. Max Wiznitzer, profesor asociat de neurologie pediatrică la Şcoala de Medicină a Universităţii Case Western Reserve din Cleveland, consideră că în perioada prenatală mediul este reprezentat de uter.

Cu atât mai mult cu cât aceste descoperiri au iscat controvese, cercetările vor continua pentru a se afla exact cauzele genetice şi de mediu care contribuie la apariţia autismului şi dacă acestea interacţionează sau nu.

Sursa: ABC News