Au fost descoperite primele dovezi ce arată că inteligenţa are o bază genetică

În populaţia studiată în cadrul acestei cercetări, aproximativ jumătate din diferenţele de inteligenţă dintre indivizi pot fi atribuite geneticii, suma a multe efecte mărunte produse de sute sau chiar mii de gene.

„Valoarea acestui studiu este dată de faptul că oferă prima demonstraţie clară şi empirică a faptului că inteligenţa depinde de ceva ce este înscris în ADN-ul fiecăruia„, explică Patrick Sullivan, un psihiatru la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord, SUA. Acesta nu a fost implicat în studiu.

• ADN-ul lui Cristofor Columb, studiat la sute de ani de la moartea lui. Ce caută cercetătorii
• Riscul de a dezvolta cancer de piele poate fi estimat prin analizarea ADN-ului deteriorat

Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au dezbătut aprins atribuirea diferenţei de inteligenţă individuală genelor. Studiile realizate pe gemeni identici au indicat faptul că inteligenţa este influenţată de gene în proporţie de 60% până la 80%.

În afară de gena APOE4, care are legătură cu declanşarea bolii Alzheimer, cercetătorii nu reuşiseră să găsească până acum gene care să influenţeze inteligenţa. Se estimează că inteligenţa este influenţată de mai multe gene şi că nici una din ele nu are un efect suficient de pronunţat pentru a se evidenţia. A devenit evident faptul că sunt necesare studii aprofundate pentru a identifica influenţa fiecărei gene.

Multor studii care au analizat transmiterea inteligenţei de la o generaţie la alta li s-au reproşat utilizarea de metode nepotrivite şi manipularea datelor pentru a justifica ideologii rasiste.

Peter Visscher, coautor al studiului şi genetician în cadrul Institutului pentru Cercetare Medicală din Queensland, a testat alături de colegii săi aproximativ 500.000 de fragmente din ADN-ul participanţilor pentru a observa în ce măsură se aseamănă acestea din punct de vedere genetic cu cele ale celorlalţi subiecţi. A descoperit că persoanele care sunt mai inteligente sunt similare din punct de vedere genetic şi relativ diferite de cele mai puţin inteligente. Rezultatele sugerează că sute sau chiar mii de gene pot contribui fiecare cu o cantitate mică de informaţii.

Eşantionul de studiu a prezentat dezavantaje din start. Participanţii mai în vârstă, născuţi în jurul anului 1921, reprezentau o populaţie atipică: acei membri ai generaţiei care au fost suficient de sănătoşi pentru a fi încă în viaţă. Populaţia de studiu este de asemenea una părtinitoare deoarece criteriile de selecţie pot fi subiective.

În plus, unii cercetători au pus sub semnul întrebării metodele statistice utilizate, deoarece a fost testat un mic eşantion al unui aspect al genomului uman. Majoritatea genelor studiate nu se numără printre cele care pot afecta inteligenţa. În plus, rezultatele sunt aplicabile doar populaţiei studiate şi nu pot fi extrapolate la alte grupuri etnice.

Aşadar, chiar dacă genele au influenţat jumătate din variaţiile inteligenţei în cadrul populaţiei studiate, se poate estima o influenţă de cel mult 1% a acestora la nivelul populaţiei din nordul Europei.

Sursa: The Scientist