Home » D:News » Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Publicat: 14.09.2011
Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record
Gheaţa marină din Arctic a atins un nivel record de topire. Din 1972, de când au început observaţiile din satelit, şi până în prezent nu s-a mai înregistrat un nivel atât de crescut al dezgheţului. În plus, specialiştii cred că acest nivel nu a mai fost atins de mai bine de 8.000 de ani.

Cartografierea gheţii marine realizată de cercetătorii de la Univeristatea din Bremen arată că la data de 8 septembrie 2011 gheaţa acoperea o suprafaţă de 4,24 milioane de km pătraţi. Cea mai mică valoare înregistrată anterior a fost de 4,27 milioane de km pătraţi, în septembrie 2007.

Specialiştii germani spun că motivul topirii record este încălzirea globală provocată de oameni. „Pare destul de clar că acest eveniment este o consecinţă a încălzirii globale care ne afectează la nivel mondial. Modelele climatice indică faptul că această reducerea a gheţii este legată de încălzirea globală produsă de om. Din cauza efectului albedo (coeficientului de reflexie: gheaţa albă reflectă caldura soarelui în spaţiu, pe când cea mai închisă la culoare, absorbe căldura), aceste urmări sunt mai grave în Artic,” a declarat Georg Heygster de la Universitatea din Bremen.

Gheaţa marină din Arctic se topeşte şi reîngheaţă anual, în mod natural. Viteza acestei schimbări a crescut foarte mult în doar o generaţie, uimind oamenii de ştiinţă. Viteza topirii este astăzi de două ori mai mare decât în 1972, înregistrând un declin de 10% la fiecare 10 ani.

Într-un alt studiu, specialiştii de la Centrul pentru ştiinţe Polare din carul Universităţii din Washington au analizat date şi rapoarte despre aer, vânt şi temperatura apei marine şi au observat că volumul gheţii marine a atins un nivel minim record în 2010, urmând ca anul acesta să stabilească noi recorduri.

Luna trecută, volumul acesteia era cu 62% mai scăzut decât volumul maxim, înregistrat în 1979.

Dacă tendinţele actuale vor continua, o mare parte din regiunea Arctică va rămâne fără gheaţă în următorii 30 de ani, cu 40 de ani mai repede decât se estimase iniţial.

Această gheaţă din zona artică joacă un rol esenţial în reglementarea climei Pământului prin reflectarea luminii solare şi păstrarea temperaturilor scăzute în zona polară. Consecinţele au un impact dramatic la nivel mondial. În acest an, pasajele din nord-vest şi nord-est au fost lipsite de gheaţă, lucru care s-a mai petrecut de 2 ori în ultimii trei ani. Mai mult, este posibil ca în curând, ruta maritimă din nord-est care face legătura dintre Atlantic şi Pacific să devină accesibilă navelor comerciale.

Ultima oară când regiunea arctică nu a prezentat deloc gheaţă în timpul verii a fost acum 125.000 de ani, în perioada interglaciară.

Sursa: The Guardian

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O nouă descoperire ne aduce mai aproape de călătoria interstelară
O nouă descoperire ne aduce mai aproape de călătoria interstelară
O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia
O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia
Un „vârtej” misterios a apărut deasupra unui observator din Hawaii
Un „vârtej” misterios a apărut deasupra unui observator din Hawaii
Uraganele din spațiul cosmic ne-ar putea arăta calea spre lumi extraterestre
Uraganele din spațiul cosmic ne-ar putea arăta calea spre lumi extraterestre
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Ce sunt vulcanii noroioși?
Ce sunt vulcanii noroioși?
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, ...
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție