Erupţia vulcanului Katla ar putea provoca un dezastru planetar

Vulcanul Katla are un crater de 10 kilometri şi potenţialul de a cauza o catastrofă de proporţii. Erupţia ar topi gheaţa depozitată în calderă, făcând ca zeci de miliarde de litri de apă să se scurgă pe coasta de est a Islandei spre Oceanul Atlantic.

Ca urmare a numărului mare de seisme din această zonă, specialiştii au început monitorizarea atentă a vulcanului încă din luna iulie, când a avut loc o erupţie de mici proporţii.

• Cercetătorii ar fi aflat ce conținea elixirul sacru folosit în ritualurile antice de la Eleusis
• Care este cel mai important partener comercial al Germaniei?

Deşi erupţia din 9 iulie a fost una minoră, ea a produs inundaţii care au distrus un pod important, blocând accesul spre alte părţi ale insulei pentru câteva zile.

Ultima erupţie majoră a vulcanului Katla a avut loc în 1918 şi a produs inundaţii majore. La o altă erupţie, din 1755, volumul apei provenite din topirea gheţarilor a fost egal cu volumul obţinut din combinarea celor mai mari fluvii din lume.

Conform datelor istorice, Katla erupe, de obicei, o dată la 40-80 de ani. Ultima erupţie importantă a avut loc acum 93 de ani, astfel că specialiştii spun un eveniment important ar putea avea loc în orice moment.

Katla face parte dintr-un lanţ vulcanic care include şi craterele Laki. În 1783, lanţul a erupt continuu timp de 8 luni, generând multă cenuşă, acid florhidric şi dioxid de sulf, combinaţie care a ucis unul din cinci locuitori ai Islandei şi jumătate din faună. De asemenea, această erupţie a provocat foamete în multe locuri de pe Terra, răcind întreaga planetă timp de un an.

Deşi există posibilitatea ca următoarea erupţie a vulcanului Katla să creeze o iarnă nucleară, specialiştii spun că nu ştiu la ce să se aştepte. Fiecare vulcan are propria personalitate şi nu există un „tipar comportamental”.

De asemenea, specialiştii au explicat că efectele diferă în funcţie de tipul erupţiei şi de factorii externi.

Ultimele două erupţii din Islanda, Eyjafjallajokull din 2010 şi Grimsvotn din 2011, au fost foarte diferite. Cu toate că erupţia vulcanului Eyjafjallajokull a fost una relativ mică, compoziţia chimică a magmei şi durata relativ lungă au contribuit la amânarea multor zboruri europene. Erupţia vulcanului Grimsvotn, pe de altă parte, a eliberat o cantitate mult mai mare de lavă, dar a durat doar o săptămână, iar cenuşa din aer s-a depus rapid.

Totuşi, problema principală a Islandei ţine de efectele produse de schimbările climatice. Gheţarii de aici au început să se subţieze şi să se retragă, contribuind la creşterea nivelului apei.

Sursa: BBC News