O armură hi-tech pentru soldaţii viitorului, inspirată din învelişul de solzi al unui peşte uriaş

Cercetarea este condusă de Marc Meyers, un specialist în bionică – studiul unor structuri din natură şi adaptarea „soluţiilor tehnice” respective în tehnologiile de fabricare a unor structuri artificiale.

Inspiraţia pentru acest studiu a venit în cursul unei expediţii în bazinul Amazonului, când Marc Meyers s-a întrebat cum puteau peştii arapaima să trăiască, în anotimpul secetos, în mici lacuri pline de pirahna, fără a fi răniţi de muşcăturile acestora.

• Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
• Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari

Un aparat (construit de cercetători) care simula muşcătura de piranha pe pielea peştelui arapaima, a arătat că dinţii de piranha străpungeau doar parţial solzii, fără a putea atinge muşchii de dedesubt.

Studiind învelişul de solzi al peştilor arapaima, oamenii de ştiinţă au constatat că secretul constă într-o combinaţie de materiale dure şi materiale moi, elastice. Solzii de arapaima au un strat superior dur, puternic mineralizat, deasupra unui strat mai moale şi elastic format din fibre de colagen dispuse în direcţii diferite. Hidratarea solzilor şi suprafaţa lor ondulată joacă şi ele roluri importante şi permit uriaşilor peşti (arapaima poate ajunge până la 2 metri lungime şi 100 kg greutate) să se mişte flexibil şi, totodată, să fie protejaţi de muşcături.

O astfel de combinaţie de trăsături este necesară şi în cazul armurilor soldaţilor, care trebuie să fie dure şi, totodată, flexibile.

Datele obţinute din acest studiu ar putea fi utilizate şi în proiectarea vehiculeleor aerospaţiale, a celulelor de combustibil şi a unor sisteme de izolare.

Într-un proiect viitor, Marc Meyers intenţionează să studieze peştele-aligator, întâlnit în sudul Statelor Unite şi ai cărui solzi era folosiţi de nativii americani pentri confecţionarea vârfurilor de săgeţi. Echipa sa investighează, de asemenea, proprietăţile sidefului melcilor marini Haliotis şi ale carapacei unor ţestoase marine, în căutarea unor trăsături utile care ar putea inspira crearea unor noi materiale cu proprietăţi speciale.

Sursa: Science Daily