Pentru mulți oameni, stresul a devenit aproape o stare permanentă. Dar ce efecte are, de fapt, asupra organismului?
Specialiștii spun că reacția de stres este un mecanism biologic normal, creat pentru supraviețuire. Problema apare atunci când corpul rămâne blocat prea mult timp în această stare de alertă.
„Într-o situație stresantă, primul lucru care se întâmplă este o creștere a adrenalinei, ceea ce accelerează ritmul cardiac, respirația și tensiunea arterială”, explică profesoara Kavita Vedhara, specialistă în medicină comportamentală la Cardiff University.
Este celebra reacție „luptă sau fugi”, care pregătește organismul să facă față unui pericol, notează The Guardian.
La scurt timp apare și cortizolul, cunoscut drept „hormonul stresului”. Acesta ajută corpul să mobilizeze energie rapid și să gestioneze situația percepută ca amenințătoare.
Aceste mecanisme erau extrem de utile în trecut, când oamenii se confruntau cu pericole fizice reale. Astăzi însă, stresul este provocat mai degrabă de e-mailuri, rețele sociale, probleme financiare sau conflicte personale, iar organismul reacționează ca și cum ar exista un pericol imediat.
Consecința este că resursele corpului sunt direcționate către starea de alertă și mai puțin către digestie, recuperare sau sistemul imunitar. Pe termen lung, acest lucru poate deveni problematic.
„Stresul cronic este asociat cu o funcționare mai slabă a sistemului imunitar, risc crescut de infecții, vindecare mai lentă și chiar probleme precum obezitatea sau depresia”, spune Vedhara.
În plus, stresul poate genera un cerc vicios. Dr. Jo Daniels, psiholog la University of Bath, explică faptul că oamenii devin hipervigilenți la senzațiile corpului.
„Încep să observe fiecare palpitație sau schimbare fiziologică și să le interpreteze ca semne de pericol, ceea ce amplifică anxietatea.”
Specialiștii spun că una dintre cele mai eficiente metode de a calma rapid reacția de stres este respirația lentă și controlată.
„Când respirăm superficial și rapid, menținem corpul în stare de alertă. Respirația lentă transmite creierului că suntem în siguranță”, explică Daniels.
Exercițiile fizice regulate ajută și ele la reducerea excesului de adrenalină acumulat în perioadele tensionate.
Pentru stresul persistent, psihologii recomandă terapii precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT) sau tehnicile de mindfulness, care îi ajută pe oameni să gestioneze mai eficient gândurile negative și situațiile inevitabile.
„Prinde reacția de stres din timp și ai șanse mari să o inversezi prin strategii simple, dar dacă stresul este constant, schimbările de stil de viață și sprijinul social devin importante”, spune Daniels.
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani
Trucul simplu prin care ai putea încetini îmbătrânirea biologică