Criza climatică ar trebui tratată oficial ca o urgență globală de sănătate publică, avertizează un grup internațional de experți reuniți sub egida Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Potrivit acestora, absența unor măsuri rapide și coordonate ar putea duce la milioane de decese suplimentare în următoarele decenii.
Concluziile apar într-un raport realizat de o comisie independentă europeană privind clima și sănătatea, care solicită OMS să declare schimbările climatice drept „urgență de sănătate publică de interes internațional”, adică cel mai înalt nivel de alertă folosit până acum pentru epidemii precum COVID-19 sau Mpox.
Experții spun că efectele încălzirii globale afectează deja sănătatea oamenilor prin valuri extreme de căldură, inundații, poluare, insecuritate alimentară și răspândirea unor boli transmise de insecte, precum dengue sau chikungunya, notează The Guardian.
„Criza climatică poate că nu este o pandemie, dar rămâne o urgență de sănătate publică ce amenință sănătatea și supraviețuirea umanității. Dacă nu acționăm mai rapid și mai amplu, milioane de oameni vor muri sau vor suferi boli grave”, a declarat Katrín Jakobsdóttir, fost premier al Islandei și președinta comisiei.
Sir Andrew Haines, profesor la London School of Hygiene & Tropical Medicine și consilier științific al raportului, avertizează că actualul ritm al emisiilor va agrava impactul asupra sănătății.
„Vom vedea mai multe decese cauzate de căldură extremă, inundații, boli infecțioase, poluare provenită din incendii și insecuritate alimentară”, spune el.
Raportul critică și subvențiile acordate combustibililor fosili. Potrivit autorilor, acestea contribuie direct la aproximativ 600.000 de decese premature anual în Europa. Comisia estimează că statele europene cheltuiesc anual aproximativ 444 de miliarde de euro pentru susținerea industriei petrolului și gazelor.
„Guvernele europene subvenționează industriile responsabile de moartea prematură a propriilor cetățeni”, afirmă Jakobsdóttir. Ea avertizează că noile investiții în combustibili fosili ar putea avea consecințe „catastrofale” pentru sănătatea publică.
Raportul subliniază și impactul psihologic al schimbărilor climatice, inclusiv creșterea anxietății și stresului.
„Schimbările climatice nu afectează pe altcineva, într-un alt loc, în viitor. Ele scurtează vieți chiar acum și umplu spitalele”, spune Jakobsdóttir.
Experții recomandă și adaptarea sistemelor medicale la noile condiții climatice. Multe spitale, avertizează ei, sunt vulnerabile la inundații sau valuri de căldură și nu au fost proiectate pentru actualele condiții climatice.
„Deciziile luate astăzi vor determina povara bolilor pentru generațiile care sunt acum în școala primară”, a declarat Hans Kluge, director regional pentru Europa al OMS.
Luna aprilie a fost „fără precedent modern” din punct de vedere climatic
Bărbații contribuie la schimbările climatice mai mult decât femeile, confirmă un nou studiu
Ceva ascuns adânc în oceanele lumii ar putea agrava schimbările climatice