Cetatea de la Malaia Kopania, cea mai mare descoperire dacica a ultimilor ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Directorul Muzeului Judetean Satu Mare, Viorel Ciubota, a facut un bilant al descoperirilor si a declarat ca cetatea dacica de la Malaia Kopania reprezinta, dupa ultimele sapaturi, cea mai mare descoperire dacica de acest fel a ultimilor ani.

"Am descoperit lucruri foarte importante aici, inclusiv dovada ca dacii isi bateau propria moneda. Este, fara indoiala, cea mai mare descoperire de acest fel a ultimilor ani. Sper ca sapaturile de anul viitor sa ne ajute sa scoatem la lumina un templu dacic", a spus Ciubota.

• Ce noi locuri de muncă a creat Inteligența Artificială până acum?
• Șiretlicul prin care un adolescent a încercat să candideze la un post de parlamentar. Cum a…

In cetatea de la Malaia Kopania au fost descoperite urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucati de fier neprelucrat care urma sa fie topit, o monetarie si un atelier de confectionat rasnite pentru macinatul graului. De asemenea, arheologii au gasit in morminte bijuterii, sabii, varfuri de lance, catarame, pinteni si alte obiecte apartinand elitelor dacice.
"Am gasit aici in total 20 de morminte, ultimele sase pe dealul din zona cetatii dacice, cu osemintele arse depuse in urne", a precizat Ciubota.

Ciubota afirma ca descoperirea este foarte importanta si ajuta la cunoasterea obiceiurilor, riturilor si a obiectelor folosite de daci. "Pana acum aveam doar morminte izolate, acum avem o intreaga cetate. Stiam foarte putine lucruri despre obiceiurile dacilor, iar descoperirile de acum ne ajuta sa le cunoastem mai bine", a mai spus directorul Muzeului.
Acesta este al doilea cimitir-cetate dacic descoperit, dupa cel din Zemplen – Slovacia, aflat la 200 de kilometri de granita cu Romania.

Situl arheologic de la Malaia Kopania a fost deschis in anul 2002, iar de atunci o echipa de arheologi de la Muzeul Judetean Satu Mare, formata din directorul Viorel Ciubota, seful de sectie Robert Gindele si arheologul Liviu Marta, impreuna cu arheologi de la Universitatea Nationala din Ujgorod – Ucraina, a facut constant sapaturi in acest loc.