Urmele de ploaie fosilizate dezvăluie informaţii despre atmosferă

Studiul, realizat de astrobiologul Sanjoy Som de la NASA, este primul care a folosit fosilele pentru a estima presiunea atmosferică de acum aproape 3 miliarde de ani.

Acum cercetătorii speră că vor putea folosi rezultatele studiului pentru a compara atmosfera planetelor care ar putea găzdui viaţa cu cea a Pământului de acum 2,7 miliarde de ani. Astfel s-ar putea observa dacă planetele în cauză au condiţii propice pentru a dezvolta forme de viaţă sau nu.

• România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană
• Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump

Din moment ce presiunea atmosferică este proporţională cu cantitatea de gaze existente în atmosferă, aflarea ei a fost esenţială pentru a putea înţelege compoziţia atmosferei. Echipa condusă de Som a măsurat cele 955 de urme de ploaie fosilizată din Africa de Sud, folosind imagini 3D generate pe baza unor mulaje din latex ale urmelor (craterelor) lăsate de picături.

Următorul pas a constat în elaborarea unui experimet low-tech pentru a calcula relaţia dintre mărimea craterelor, viteza cu care au căzut picăturile de ploaie, masa picăturilor şi presiunea aerului. În experiment, unul dintre cercetători a eliberat picături de anumite dimesniuni de la o înălţime de 7 etaje. Picăturile au aterizat pe o tavă în care era aşezată cenuşă provenită de la vulcanul Eyjafjallajokull, pentru a imita suprafaţa pe care au căzut picăturile străvechi.

Cu cât presiunea aerului era mai mare, cu atât creştea rezistenţa sa la mişcarea picăturilor de ploaie, determinând o cădere mai lentă şi cratere mai mici. Folosind această constatare, Som şi colegii săi au putut afla presiunea aerului de acum 2,7 miliarde de ani, care era de două ori mai mare decât cea din zilele noastre.

Som susţine că rezultatele studiului său îi pot ajuta pe oamenii de ştiinţă să afle tipurile de gaze care erau prezente în atmosfera Pământului la acea vreme.

Sursa: ABC Science