Genomul uman poartă încă urmele unor virusuri străvechi

Un studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford (Marea Britanie) Aaron Diamond AIDS Research Centre din New York, SUA, şi Institutul Rega din Belgia a arătat că unele virusuri străvechi s-au multiplicat masiv în genomul mamiferelor, în măsură atât de mare încât fenomenul ar putea fi comparat cu o epidemie.

Aceste virusuri (numite retrovirusuri endogene) şi-au pierdut capacitatea de a se transfera de la o celulă la alta, lipsindu-le o genă responsabilă de acest transfer; ele rămân în genomul unei celule, petrecându-şi tot ciclul de viaţă acolo. Este un scenariu cu totul surprinzător pentru biologi, aducând în prim-plan ideea că însuşi ADN-ul uman este un mediu de trai şi de evoluţie pentru virusuri.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Cercetătorii au studiat ADN-ul a 38 de specii de mamifere, printre care şoareci, şobolani, elefanţi, delfini şi oameni.

Ei au descoperiti un virus care a infectat un strămoş al mamaiferelor în urmă cu cca. 100 milioane de ani (rămăşiţele acestui virus fiind găsite la aproape toate speciile de mamifere studiate) şi un altul care a infectat un strămoş al primatelor, urmele sale fiind descoperite în genomul oamenilor şi al maimuţelor.

În acest moment se ştiu prea puţine lucruri despre efectul retrovirsurilor endogene asupra sănătăţii.

Studiul lor ar putea fi util pentru înţelegerea funcţiilor materialul genetic uman, din care doar 1,5% este implicat direct în procesele vieţii organismului uman. Restul este reprezentat de aşa-numitul AND „junk”, fără o funcţie cunoscută, şi din ADN provenit de la virusuri şi alţi paraziţi celulari pătrunşi şi integraţi în celule în cursul evoluţiei.

Unele porţiuni de ADN viral din genomul uman au un rol important în organism – de exemplu, syncytina, o proteină derivată dintr-un virus, contribuie la dezvoltarea placentei.

Studiul ADN-ului de origine virală din celule ar putea face lumină într-o serie de procese, misterioase până în prezent, legate de evoluţia infecţiilor sau a unor boli precum cancerul.

Sursa: BBC News