În urmă cu 204 ani, Poarta Otomană restabilea domniile pământene în principatele române

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Poarta Otomană l-a numit atunci domnitor pe Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822–1828) şi pe Grigore Ghica în Muntenia (1822–1828).

Primul avea ca obârşie marea boierime românească, cel din urmă provenea din boierimea mijlocie. Şi unul şi celălalt au avut opoziţie din partea familiilor de boieri. Cu alte cuvinte accesul la putere nu a fost uşor, ci dimpotrivă pe parcursul domniilor lor s-au confruntat cu reclamaţii, memorii şi răstălmăciri atât la Petersburg, cât şi la Constantinopol în speranţa că domnitorii vor împărţi puterea şi conducerea administrativă cu opoziţioniştii acestora.

Domnitorii pământeni au avut ca prioritate pe agenda lor, normalizarea cursului vieţii sociale şi politice, ştergerea urmelor revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Abuzurile administraţiilor fanariote au fost un alt punct de îndeplinit, îndreptarea nedreptăţilor fiind un obiectiv greu de atins.

Reforme instituţionale cu adevărat nu au putut avea loc din cauza mandatului scurt şi a dezvoltării nefavorabile a situaţiei internaţionale din anii 1828-1829. Totuşi, în administrarea statului şi în justiţie s-au putut face câteva schimbări. Au fost epuraţi toţi deţinătorii greci de funcţii publice, a fost micşorat numărul acestor funcţii, domnitorul avea dreptul de a emite sentinţe  în pricini importante, un mai larg acces la actul de judecată. În domeniul fiscal aplicarea unui impozit pe venit, în care erau cuprinşi şi marii boieri a dat naştere la cele mai intense fricţiuni între domnitor şi cei din urmă.

În Moldova, tentativa de reformare a statului a mers şi mai departe. Domnitorul Ioniţă Sturdza a beneficiat de ştiinţa lui Ionică Tăutu artizanul unui proiect de constituţie – numită Constituţia cărvunarilor – în care se reforma practic sistemul electoral dar apăreau şi drepturi şi libertăţi de extracţie iluministă franceză.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 23 iulie:

1601 – Mihai Viteazul formuluează memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, prima autobiografie din literatura română.

1612 – Are loc lupta de la Cornul lui Sas, în care Constantin Movilă, domn al Moldovei, este înfrânt de tătari.

1757 – A murit compozitorul italian Domenico Scarlatti (n. 26 oct. 1685)

1851 – A încetat din viaţă Constantin Daniel Rosenthal, pictor şi revoluţionar paşoptist (n. 1820).

1862 – S–a înfiinţat Direcţia Centrală a Poştelor prin intrarea serviciului de poştă în administraţia statului.

1862 – A încetat din viaţă Martin van Buren, cel de–al optulea preşedinte al SUA (n. 5 decembrie 1782).

1866 – S–a născut compozitorul italian Francesco Cilea. (m. 20 noiembrie 1950)

1869 – S–a născut istoricul literar, bibliograful şi publicistul Gheorghe Adamescu, membru corespodent al Academiei Române (m. 4 apr. 1942).

1888 – S–a născut scriitorul american Raymond Thornton Chandler (m. 26 martie 1959).

1912 – S–a născut Mose David Rosen (Moses Rosen), fost şef al Cultului Mozaic din România (m. 6 mai 1994).

1921 – Are loc semnarea Convenţiei de la Paris prin care se stabileşte statutul definitiv al Dunării.

1950 – Răscoală în judeţul Vrancea. 500–600 de oameni înarmati au atacat şi ocupat Sfatul popular, Miliţia şi Poşta, împotrivindu–se colectivizării.

1968 – Sovieticii anunţă desfăşurarea, la scară largă, de manevre militare în apropiere de Cehoslovacia.

1990 – O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional a sosit în România, marcând reluarea relaţiilor cu această instituţie, întrerupte practic de trei ani.

1991 – A fost semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Italiană.

1992 – Un nou partid s-a născut din iniţiativa grupului tinerilor liberali excluşi din PNL-AT – Noul Partid Liberal (NPL), avînd ca siglă cocoşul.

1998 – Guvernul României a aprobat strategia de privatizare a Băncii Române pentru dezvoltare (BRD). În aceeaşi şedinţă, Guvernul a aprobat şi strategia de privatizare a Bankpost.

1999 – A încetat din viaţă regele Hassan al II-lea al Marocului, fiind succedat de fiul său, Mohammed al VI-lea.

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2000 – A încetat din viaţă scriitoarea spaniolă Carmen Martín Gaite, prima femeie care a obţinut Premiul naţional pentru literatură, în anul 1978.

2002 – Un contingent format din 89 de militari ai Batalionului 812 Infanterie Bistriţa din cadrul Brigăzii 81 Mecanizate a plecat în Kosovo pentru a face parte din Forţa de Menţinere a Păcii (KFOR).

2002 – Statele Unite au anunţat sistarea subvenţiilor către Fondurile Naţiunilor Unite pentru Populaţie (FNUAP) – în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari – apreciind că FNUAP favorizează avortul şi sterilizarea forţată a femeilor din China.

2002 – Primul batalion al armatei afgane a prezentat onorul în faţa preşedintelui Hamid Karzai.

2004 – A încetat din viaţă Sacha Distel, cântăreţ de succes şi compozitor francez. Printre melodiile care l–au facut celebru se numără: „La belle de ma vie”, „Toute la pluie tombe sur moi”, „Scoubidou” (n. 29 ianuarie 1933)

2008 – Comisia Europeană a adoptat rapoartele de monitorizare privind România şi Bulgaria.

2008 – Comisia Europeană a publicat raportul de ţară pentru România şi Bulgaria privind lupta anticorupţie.

2011 – A murit cântăreaţa britanică Amy Winehouse (născută la 14 septembrie 1983)

2011 – A încetat din viaţă Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”, corpul lui a fost imediat congelat după moarte la Institutul de Criogenie din Clintown Township din statul Michigan pe care l-a fondat în 1976, alături de mama sa şi de cele două soţii. În 1962, Robert Ettinger a publicat volumul „The Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă (n. 4 december 1918)