O fraudă de proporţii a fost scoasă la iveală: un cercetător faimos a falsificat dovezi arheologice timp de 50 de ani. Una dintre fraude implică şi cetatea enigmatică a Troiei

„James Mellaart, care a murit în 2012, a creat unele dintre picturile murale din Çatalhöyük. De asemenea, a falsificat documente care înregistrează inscripţii găsite la Beyköy, un sătuc din Turcia”, a precizat geoarheologul Eberhard Zangger, preşedinte al Luwian Studies Foundation.

Zangger a examinat apartamentul lui Mellart din Londra între 24 şi 27 februarie, găsind „prototipuri”, aşa cum le numeşte Zangger, de picturi şi inscripţii despre care Mellaart spunea că sunt reale, scrie The History Blog.

• Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
• Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este…

„A folosit aceeaşi abordare timp de 50 de ani”, a precizat Zangger. „La început, acumula multă cunoaştere cu privire la zona de care era interesat. Apoi, folosea această cunoaştere pentru a crea o panoramă istorică coerentă”.

Acest proces nu este neobişnuit, doar că alţi istorici şi arheologi caută dovezi care ar susţine sau ar respinge teoria. În schimb, „Mellaart fabrica desene de artefacte şi traduceri şi transcrieri ale aşa-ziselor documente pentru a-şi întări teoriile”.

Din păcate, lucrurile nu se termină aici. Acesta a manipulat mulţi cercetători care au avut încredere în el, l-au respectat şi care şi-au bazat munca pe descoperirile lui; ceea ce înseamnă că studiile acestora sunt acum irelevante, iar reputaţia lor a avut de suferit.

Chiar şi după moartea sa şi la cererea lui Mellaart, apropiaţii au continuat să trimită studii şi descoperiri către centrele de cercetare. În acest mod, Luwian Studies Foundation a primit un număr de documente care conţineau „texte antice”, despre care Mellaart spunea că sunt extrem de importante şi merită publicarea imediată. Unul dintre texte reprezenta o inscripţie de la Beyköy care de fapt nu există. Singurele dovezi ar fi fost un desen şi o inscripţie a pietrei pierdute, realizate de Georges Perrot în 1878. Studiul a creat agitaţie în media pentru că avea legătură cu bine-cunoscuta Troia.

Mai mult decât atât, când Mellaart l-a contactat pe Zangger în 1995, pentru traducerea inscripţiilor de la Beyköy, arheologul falsificator a susţinut că nu ştie luwiană (o limbă antică altaică), ceea ce a fost dovedit fals în urma descoperirilor din apartamentul lui.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperire FASCINANTĂ, făcută de un arheolog amator în Scoţia. Sunt câteva sute – FOTO

Noi descoperiri arheologice scot la iveală informaţii fascinante despre istoria Oraşului Interzis – FOTO

11 descoperiri arheologice care dovedesc că trecutul încă deţine multe secrete

Descoperire importantă în România: un sit arheologic de acum 5.200 de ani