Peste 500 de monede şi podoabe dacice din aur şi argint recuperate din Austria, prezentate la MNIR

Ambasada României în Republica Austria, Ambasada Republicii Austria în România, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba şi Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă recuperarea şi repatrierea unui lot semnificativ de bunuri de patrimoniu, însumând peste 500 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, printre care se regăsesc şi piese unicat, se arată într-un comunicat al MNIR.

• Istoria baschetului în România, cel mai american dintre sporturi
• Noi dovezi arată cum și-a adunat Isaac Newton uriașa avere. „A murit incredibil de bogat”

Conferinţa de joi va avea loc în prezenţa unor înalţi reprezentanţi ai instituţiilor ce au colaborat la la această amplă acţiune de repatriere.

Printre cei care vor lua cuvântul se numără Augustin Lazăr, procuror general al României, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, chestor principal de poliţie Alexandru Cătălin Ioniţă, inspector general al Poliţiei Române, Benedikt Saupe, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Austria în România, Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Piesele, de o valoare excepţională, au fost recuperate cu sprijinul poliţiei din oraşul austriac Salzburg, acestea făcând obiectul unor cercetări ample care au în centrul lor traficul ilicit de bunuri culturale mobile.

Credit foto: MNIR

Lotul de monede cuprinde atât piese numismatice dacice din argint emise în secolele III-II î.e.n., cât şi emisiuni romane republicane şi imperiale emise între secolele II î.e.n şi I e.n., acestea fiind monede care au circulat în spaţiul intracarpartic şi la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între secolele III î.e.n – I e.n. În ceea ce priveşte lotul de 18 podoabe de origine dacică acesta cuprinde: brăţări, fibule, un colier cu pandantive, un lanţ şi un pinten. Acestea sunt databile între secolele I î.e.n şi I e.n., fiind realizate în ateliere din spaţiul locuit de către geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat şi Oltenia. Se remarcă două tipuri de brăţări unicat, realizate din bare de argint, una dintre brăţări având terminaţiile în formă de cap de lup, în timp ce o serie de brăţări se individualizează prin prezenţa unor inele de care sunt prinse pandantive mici în formă de secure.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri precum: brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.