Monica Lovinescu, fiica marelui scriitor şi vocea anticomunistă de la Paris. Comuniştii i-au lăsat mama să moară pentru ca ea să revină în România – 100 de ani în 100 de momente

Mihaela STOICA
20 11. 2018, 21:29

This browser does not support the video element.
Bursa era în favoarea studenţilor români din Franţa care vor fi cazaţi în această casă.
 
Monica Lovinescu, născută în 19 noiembrie 1923 la Bucureşti, a fost fiica scriitorului Eugen Lovinescu şi a Ecaterinei Bălăcioiu, profesoară de limba franceză.
 
Licenţiată în Litere a Universităţii Bucureşti magna cum laude, Monica Lovinescu a obţinut în septembrie 1947 o bursă doctorală în Franţa.
 
Decizia ei de a rămâne în Franţa, unde a publicat în ziare şi reviste de prestigiu articole critice la adresa regimului comunist din România, şi mai târziu a produs emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, nu a rămas fără urmări la Bucureşti.
 
Mama sa a fost permanent terorizată de Securitate, culminând cu arestarea din 23 mai 1958, la vârsta de 71 de ani. Tribunalul o condamnă, la 12 februarie 1959, la 18 ani de temniţă grea, fiind acuzată că „a transmis în străinătate, prin corespondenţă, în mod convenţional, ştiri nedestinate publicităţii, a ascultat emisiunile unor posturi de radio imperialiste şi a comentat în mod tendenţios cu alte persoane ştirile tendenţioase transmise de aceste posturi, precum şi de a fi cunoscut scrierile cu caracter contrarevoluţionar ale unora dintre persoanele cu care întreţinea legături”.
 
Ecaterina Bălăcioiu a murit un an mai târziu, la 7 iunie 1960, în penitenciarul Văcăreşti din Capitală. Avea hidropizie şi medicii obedienţi regimului comunist au refuzat să o trateze până fiica ei nu revenea în ţară.
 
La doi ani de la moartea mamei sale, Monica Lovinescu începe colaborarea cu „Radio Europa Liberă”, unde are două emisiuni săptămânale. Emisiunile şi scrierile sale îl deranjau atât de tare pe Nicolae Ceauşescu, încât, la 18 noiembrie 1977, a fost atacată în curtea casei sale de doi mercenari palestinieni, aflaţi în slujba Securităţii. A reuşit să supravieţuiască. 
 
A murit 31 de ani mai târziu, în 20 aprilie 2008, la o lună după ce şi-a donat casa statului român.

Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania „100 de ani în 100 de momente”, care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.

Citeşte şi Aderarea României la Uniunea Europeană – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Dacia 1100, maşina „perfectă pentru idioţi” din care s-au scos, la solicitarea lui Ceauşescu, „luxurile inutile” – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1942: Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1941: Anul în care se naşte Nae Lăzărescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai iubiţi actori – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1940, anul negru în care nord-vestul Transilvaniei ajunge în Ungaria horthystă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1939, anul în care România a decretat mobilizarea generală în sprijinul Cehoslovaciei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care Maria Tănase devine ”pasărea măiastră” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Guban, fabrica care i-a încălţat pe Regele Mihai I, Sophia Loren sau cuplul Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Monetăria Statului. Care au fost primele monede bătute – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1935: Vasul "Prinţesa Maria" aducea în ţară rămăşiţele lui Dimitrie Cantemir – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi În 1934 a fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital Floreasca- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1933: ”Maitreyi”, romanul care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1932 – Premiera filmului ”Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1931, anul în care Nicolae Titulescu a fost reales preşedinte la a XII-a Sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1930: Ciuleandra, primul film sonor vorbit în limba română – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Stabilizarea monetară din 1929: leul reprezenta miligrame aur – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1928, anul în care a fost inaugurată "Crucea Eroilor Neamului" de pe Caraiman – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1927: Mihai I devine rege al României la numai cinci ani – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1926: Prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1925: Anul în care Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1924: Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1923: Acarul Păun, vinovatul de serviciu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1922: Primul gol din istoria echipei de fotbal a României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Primul spectacol al Operei Române a fost dirijat de George Enescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1920: Primul film de desene animate românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1919: Căsătoria principelul Carol cu Zizi Lambrino – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1918: Primul cor care a cântat ”Treceţi Batalioane Românii Carpaţii” – 100 de ani în 100 de momente

Articole recomandate